🧨️ Ce este un stresor și ce înseamnă stresoreacția?

Să continuăm discuția despre stres. Într-o oarecare măsură cu toții suntem în perioada de față supuși unui stres psihic și social. Te-ai gândit vreodată să faci o listă a lucrurilor care te stresează? Să facem un excercițiu. Ia o foaie de hârtie și un pix. Notează toate lucrurile care te neliniștesc. O să încep eu cu câteva exemple:

• în contextul actual, se va amâna finalul anului universitar?
• voi mai da examenul de rezidențiat în noiembrie sau se va amâna?
• mă voi îmbolnăvi de COVID-19?
• dacă mă voi îmbolnăvi, voi avea simptome? Sau voi împrăștia virusul fără ca măcar să știu că sunt purtătoare?
• voi mai avea un loc de muncă după această criză?

Lista poate continua. Ieri dimineață, după micul dejun am deschis larg fereastra camerei mele. Am un fel de părculeț în fața geamului cu un brad mare și falnic. Sub el stătea pisica neagră cu pete galbene care vine în fiecare dimineață și cere de mâncare. Sau mă rog, așa am presupus eu că cere pentru că de fiecare dată îi dau ceva și niciodată nu a refuzat.

🐱 M-am gândit pentru câteva minute care sunt temerile ei.

Probabil că este stresată în momentul în care o urmărește un câine. Putem eticheta acest lucru ca o criză acută. Viața ei este în pericol, deci trebuie să facă orice-i stă în putere pentru a-și salva viața. Un alt stresor pentru ea este foamea. Să spunem că acesta este un stresor de ordin fizic. Odată scăpată de această grijă temporală, pisica se poate bucura de leneveala la soare.

Să comparăm cele două liste de stresori. Toți cei la care mă gândesc eu sunt stresori anticipativi. Toate problemele enunțate se încadrează în contextul actual, însă nici unul nu este real. Sunt doar gânduri și semne de întrebare pe care mi le ridic bazându-mă pe logică și accesând cele mai adânci temeri. Pisica, în schimb, se confruntă cu situații reale, iar în restul timpului este relaxată.

Astfel, putem defini stresul meu ca stres generat de presiunea psihologică și socială. În general, oamenii au capacitatea de a genera evenimente stresante în mintea lor. Putem accesa emoții puternic care se transformă în stări afective provocate de gânduri. Astfel, aceste gânduri se transformă într-un stresor  și generează o stresoreacție. Termenul l-am întâlnit pentru prima oară în carea lui Robert Sapolsky – De ce nu fac zebrele ulcer. În fond, toată această serie de articole se bazează pe această lectură.

Stresul și stresoreacția sunt, în fond, elemente fiziolgice, mecanisme de apărare naturale ale organismului. O sabie cu două tăișuri, dacă m-ați întreba pe mine.

Stresul generează mecanisme pentru a face față unei crize pe termen scurt.

😣 Omul modern declanșează mult prea des acest sistem fiziologic.

Deși trăim în secolul vitezei, corpul nostru nu s-a adaptat (încă) viații haotice pe care o ducem. Mecanismul mai sus menționat este pregătit să facă față unui pericol fizic acut. Însă temerile și gândurile pe care le avem atunci când ne facem griji, declanșeză stresoreacția cu efecte negative pentru organism.

Să definim câțiva termeni. Homeostazia reprezintă caracteristica unui organism de a menține constantele mediului său intern. Toate organele și țesuturile îndeplinesc funcții care ajută la păstrarea constantă a parametrilor interni. Orice element care perturbă echilibrul homeostatic este considerat a fi un stresor, iar acesta generează o stresoreacție.

Hans Selye, biochimistul care a introdus pentru prima dată termenul de stres în literatura de specialitate, a făcut fără să își propună această descoperire uimitoare. În 1930 acesta dorea să studieze felul în care organismul se folosește de hormoni pentru a comunica. Nu a reușit să injecteze cobaii pe care lucra, cel mai probabil pentru că era neîndemânatic. Dezamăgit la început, a observat peste câteva luni că toți șoareci cobai pe care a încercat să-i injecteze în repetate rânduri dezvoltaseră ulcer și le crescuse (hipertrofie) glanda suprarenală.

Astfel, Selye a tras concluzia că există un set de reacții care fac față unei mari varietăți de stresori. Iar stresorii, pe termen lung, ne pot îmbolnăvi.

Fă-ți o programare la DR. ALINA BĂLĂCEANU, MEDIC SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ. Vei primi sfaturi adecvate, iar împreună veți găsi cele mai bune metode de a avea grijă de sistemul tău imunitar

⚖ Homeostazia și ceva mai mult – alostazia

Termenul de homeostazie (citiți mai multe aici) a fost modificat destul de recent. Homeostazia se referă la un singur nivel, un număr și volum optim pentru un parametru și atingerea parametrilor ideali printr-un singur mecanism local reglator. Cercetători precum Bruce McEwen au considerat că homeostazia nu este suficientă. Spre exemplu, numărul bătăilor inimii pe minut din timpul somnului este de aproximativ 60 bpm. Frecvența cardiacă din timpul practicării unui sport poate crește chiar și până la 180 bpm. Care valoare este cea normală?

De aici s-a născut termenul de alostazie, care definește ceea ce este normal în condiții de bază, dar diferă în condiții de stres. Un fel de păstrarea echilibrului prin schimare. Fiecare parametru poate fi reglat prin numeroase modalități diferite, iar fiecare modalitate având consecințe proprii.

… maintaining stability through change. The concept of allostasis in biology and biomedicine, BS McEwen&co. Sursa aici

De asemenea, se vorbește despre o coordonare cerebrală care induce schimbări la scară largă în întreg corpul. Pot apărea inclusiv modificări de comportament.

Și revenim la gândurile mele de mai sus care îmi declanșează o stresoreacție. Toate sunt din categoria gândurilor anticipative. Practic creierul meu și al tău poate anticipa pericolul și poate declanșa o cascadă de reacții protectoare. Însă, atunci când pericolul nu este real și gândurile generează anxietate și paranoia, activitatea mecanismului de reglare, atât de util în cazul pericolului iminent fizic, este dăunătoare.

Povestim în următorul articol ce înseamnă mai exact stresoreacția. Până atunci te invit să faci o listă cu lucrurile care te stresează. Fii sincer și nu te teme să treci chiar și cel mai banal fleac.

Să ne recitim cu bine! 😊

Cronica de sănătate este o rubrică susținută de Clinicile Medici’s. Aceste articole au scop informativ, nu diagnostic ori curativ.