COVID19, informații utile și recomandările OMS

COVID19 sau noul Coronavirus descoperit în 2019 în China, face parte din familia Coronaviridae. Acestea sunt virusuri ARN cu anvelopă, cu polaritate pozitivă, care produc  infecții la mamifere și păsări. La om coronavirusurile produc infecții respiratorii cu simptomatologie uneori absentă sau ușoară și până la SARS și MERS despre care povestim mai jos.

Corona în limba latină înseamnă coroană. Numele acestei familii de visururi nu este ales întâmplător, ci indică exact forma și aspectul acestui virus:

Familia Coronaviridae este organizată în 2 sub-familii, 5 genuri, 23 de sub-genuri și aproximativ 40 de specii. Nu are rost să intrăm mai mult în visursologie, însă cred că este important să știi aceste informații pentru a discuta în continuare despre COVID19.

Istoria omului cu familia Coronaviridae

În 2002, un individ membru al familiei Coronaviridae, a dat naștere sindromului respirator acut sever (SARS). A fost raportat în Asia în 2002 și în următoarele luni s-a răspândit în țări din America de Nord și de Sud, Europa și Asia, ceea ce a iscat o pandemie globală. Virusul a trecut de la zibetă la om, de aceea WHO/OMS a încadrat aceast boală infecto-contagioasă drept o zoonoză.

Din 2004 și până în prezent, nu s-au mai raportat cazuri de SARS-COV. Puteți citi mai multe aici și aici.

10 ani mai târziu, în Arabia Saudită, o altă zoonoză cu un alt membru al familiei Coronaviridae, transmitere de la dromader la om, a dat naștere sindromului respirator din orientul mijlociu, MERS-cov. Despre acesta puteți citi mai multe informații aici și aici.

Sfârșitul lui 2019 a venit cu un nou membru Coronaviridae, o nouă zoonoză, cel mai probabil și a iscat o isterie, cel puțin națională. Primele cazuri au fost raporate în China, zona Wuhan, urmând ca virusul să se răspândească în toată lumea. Nu se știe încă de la ce animal provine acest virus, însă cu siguranță vom afla în următoarea perioadă.

Deși coronavirusurile circulă între animle, unele tulpini pot trece și la om.

De ce se întâmplă acest lucru? Creșterea populației globale, schimbările climatice, creșterea zonelor de urbanizare și distrugerea florei și faunei, călătoriile și migrația populației cresc riscul apariției și răspândirii patogeniilor infecțioase.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, există și alte specii de coronavirusuri cunoscute care nu au infectat încă omul, dar există și specii care dau banale viroze de care, probabil, am suferit măcar o dată în viață.  Riscul infecției crește odată cu contactul între om și animal, a consumul de alimente nepreparate termic, a igienei deficitare. CDC oferă aici o listă a coronavirusurilor umane:

Coronavirusuri umane comune:

1. 229E (alpha coronavirus)
2. NL63 (alpha coronavirus)
3. OC43 (beta coronavirus)
4. HKU1 (beta coronavirus)

În întreaga lume, oamenii au viroze respiratorii de care sunt responsabile speciile de mai sus.

Alte specii de coronavirusuri umane:

5. MERS-CoV (the beta coronavirus that causes Middle East Respiratory Syndrome, or MERS)
6. SARS-CoV (the beta coronavirus that causes severe acute respiratory syndrome, or SARS)
7. SARS-CoV-2 (the novel coronavirus that causes coronavirus disease 2019, or COVID-19)

De unde vine COVID19?

Numele COVID19 înseamnă:

• CO = vine de la numele virusului
• VI = virus
• D = disease, adică boală
• 19 = 2019, anul în care a fost descoperit la om

Ce putem face noi pentru a opri epidemia de COVID19?

COVID19 a apărut pentru prima oară la un grup de oameni care aveau legătură cu piața de fructe de mare și animale vii din Wuhan. De la aceștia, virusul s-a răspândit la membrii familiei și la personalul medical.

Date statistice actuale – 36,674 pacienți vindecați

În unele cazuri, acesta a produs simptome severe care au necesitat terapie intensivă, însă 80% dintre cei infectați au avut simptome ușoare ca a unei banale viroze. 14% dintre pacienții infectați au avut simptome medii sau au dezvoltat pneumonii bacteriene care au necesitat internare în spital și tratament suportiv.

La momentul la care scriu acest articol, în lume sunt raportate 83,726 de cazuri confirmate de COVID19, dintre care 36,674 de cazuri vindecate și 2,859 de decese raportate (update aici)

Experții susțin că, de fapt numărul îmbolnăvirilor este mult mai mare, tocmai pentru că acest COVID19 poate da simptome ușoare.

La epidemiologie am învățat că un pacient simptomatic poate infecta la rândul să 7-8 persoane cu care intră în contact, iar aceștia pot avea simptome ușoare sau chiar pot rămâne asimptomatici. O veste care ne bucură pentru că rata reală de mortalitate este mult mai mică.

Numărul cazurilor de boală este în scădere. La ora actuală, din cele 44,193 de cazuri active de boală, 82% dintre pacienți prezintă simptome ușoare spre medii.

43% din pacienții infectați cu COVID19 s-au vindecat. Deși nu există un tratament sintetizat de om care să distrugă virusul direct, 36,674 de oameni s-au vindecat. Acest lucru de datorează imunității organismului (am scris mai multe despre aici).

Cum ne îmbolnăvește COVID19?

Ca oricare alt virus, după ce invadează corpul uman, COVID 19 are o perioadă de incubație. Aceasta este între 2 și 14 zile de la contact. În acest timp, virusul se înmulțește în organism, iar în funcție de imunitatea individului dă simptomatologia specifică.

Persoana care a contactat COVID19 și este încă în perioada de incubație (nu prezintă simptome) este contagioasă. Cu toate acestea, cea mai mare contagiozitate este în perioada în care simptomele sunt active.

Simptomele specifice COVID19 sunt:

• febră
• tuse seacă
• dificultăți de respirație

Cu toate acestea, pentru a fi suspect de infecție cu coronavirus, un element important este istoricul de călătorie din ultima lună sau contactul cu o persoană diagnosticată cu COVID19. În lipsa acestor 2 elemente, simptomatologia este îndoielnică pentru diagnosticul COVID19.

Ce trebuie să faci dacă ai simptomele de mai sus și ai fost în zonele de risc sau ai intrat în contact cu cineva diagnosticat cu COVID19?

Suni la 112, iar până la apariția autorităților eviți pe cât posibil contactul cu alte persoane. Un lucru foarte important este faptul că rata cea mai mare de mortalitate în cazul COVID19 este la bătrâni și la cei care asociază alte boli cronice.

Ce putem face noi pentru a ne păzi de COVID19?

Ministerul Sănătății din România a dat un comunicat despre prevenția îmbolnăvirii cu COVID19 pe care îl puteți citi aici. De asemenea, OMS a pregătit o serie de materiale informative pe care le voi lăsa mai jos traduse 🙂

Scade riscul de infecției cu coronavirus:

• curăță frecvent mâinile cu soluții pe bază de alcool sau apă și săpun
• când tușești sau strănuți acoperă gura și nasul cu cotul sau folosește o batistă, pe care o vei arunca imediat la coșul de gunoi și te vei spăla pe mâini.
• evită contactul apropiat (< 1 m) cu persoanele care au febră sau tușeșc
• prepară termic alimentele
• evită contactul cu animele sălbatice sau cu cele din ferme fără echipament de protecție

Protejează-te și protejează-i pe alții – spală-te pe mâini:

• după ce ai strănutat sau ai tușit
• după ce ai îngrijit pe cineva bolnav
• înainte, în timpul și după ce ai preparat alimentele
• înainte de masă
• după utilizarea toaletei
• când mâinile sunt vizibil murdare
• după ce ai atins animalele sau ai umblat cu deșeurile acestora

În timpul călătoriilor:

• nu călători dacă ai febră sau tușești
• dacă ai febră, tușești și ai dificultăți de respriație mergi la medic. Istoria de călătorii este foarte importantă în contextul COVID19
• poartă mască dacă ești bolnav și poart-o atât pe nas cât și pe gură. Aruncă masca după ce ai folosit-o.
• evită să pui mâna pe față, în nas, pe ochi

Alte surse de informare de încredere:

• Intrebari CORONAVIRUS 🦠 : masuri de protectie 🧼 REALE; ce provizii 🥘 sa imi fac? in cat timp te 🩸 vindeci?
• Corona 🦠 Update 26 Feb: MULTE VINDECARI si 7 motive sa NU ne PANICAM
• Coronavirus (Covid-19)
• WHO reports
• TelVerde informativ – 0800 800 2358. Puteți suna pentru informații suplimentare
• Vlad Mixich – expert în Politicii de Sănătate

Concluzii

COVID19 este un virus nou care aduce provocări noi. Este important să înțelegem că panica este mult mai rea decât virusul în sine. Sunt o mulțime de știri false care circulă pe internet, uneori și la televizor. Se întâmplă din dorința de senzațional cel mai probabil. Doar că, ceea ce nu își asumă cei care răspânesc astfel de știri este că ele afectează negativ o masă de oameni, iar efectul este haosul.

Sunt foarte supărată pe media din România care zile în șir a dat știri senzaționale, a prezentat jumătăți de adevăr și nu a făcut altceva decât să nuanțeze. Rezultatul a fost evident. Panica. Nu e bună, nu avem nevoie de ea. Vă îndemn să fiți calmi și să vă informați. Probabil tot ce am scris eu mai sus vă este cunoscut. Vreau doar să întăresc mesajul și adevărul pentru ca tu să fii informat și să poți decide în cunoștință de cauză.

Toate informațiile prezentate mai sus sunt extrase din surse de încredere – Organizația Mondială a Sănătății, Center of Disease Control and Prevention, Ministerul Sănătății din România.

Cronica de sănătate este o rubrică susținută de Clinicile Medici’s. Aceste articole au scop informativ, nu diagnostic ori curativ.