Am plecat. Gândul că m-am întors de unde am plecat nu mai reprezintă pentru mine o amenințare de depresie pentru că am înțeles că orice am face noi ca oameni, această afirmație este plină de neadevăr.

Deși poate că facem aceleași lucruri și deși poate ne dorim să întoarcem timpul, pentru noi este imposibil.

M-am întors de unde am plecat.

Fiecare lucru pe care îl facem ne aduce ceva pozitiv și ceva negativ. Nu există doar lucruri pozitive și doar lucruri negative. La fel nu există oameni care sunt numai buni și oameni care sunt numai răi. Nu există numai bine sau numai rău.

Am plecat. Așa că nu mă mai încălzește deloc gândul pe care l-am enunțat mai sus. Am ajuns la concluzia că există un destin, poveste prescrisă fiecărui om și tot odată că fiecare este responsabil pentru ceea ce face. Dar orice alegere pe care o luăm, ne poartă spre povestea pe care trebuie să o trăim. Există un fel de echilibru între destin și cine suntem noi.

Rămân deci la gândul că ce e al meu e pus de-o parte. Ceea ce e al fiecăruia e pus bine într-un dulap și urmează să-l primim atunci când învățăm să folosim acel lucru.

Nu trebuie să ne agităm pentru lipsurile noastre, ci să ne bucurăm la maxim de ceea ce avem.

Trecutul e bun, nu fugi de el. Acolo sunt cele mai
 valoroase lecţii pe care le poti învăţa. El îţi arată unde ai  fost şi unde ai ajuns. Nu te lasă să uiţi de unde ai plecat şi îţi aduce aminte să… faci şi să ai răbdare!

Valentin Bărbulescu