Cum înveți să nu mai pui la suflet și ceva despre iertare
Pentru o secundă, când în sfârşit ai găsit un echilibru, iar în suflet ești împăcat cu realitatea, inima se bucură de lucrurile mărunte. Zâmbeşti fără motiv, gândindu-te cât de norocos eşti că ai primit darul vieţii. Îţi doreşti ca nimic rău să se întâmple. Brusc, lucrurile iau o întorsătură la care cu siguranţă nu te aşteptai, iar ceva te loveşte parcă de niciunde.
Lovitura este dureroasă, pentru că te prinde cu garda jos, îţi taie respiraţia şi te doboară. Te panichezi şi te întrebi dacă eşti cumva vinovat pentru ceea ce se întâmplă. Realizezi că lucrurile sunt mult mai complicate decât par de fapt.
Suflet. Oamenii pe care-i iubim cel mai mult ne dezamăgesc cel mai tare.
Suferim din cauza aceasta pentru că realizăm că am fost orbiţi de iubire. Am avut încredere totală şi cel mai dureros este când descoperim că suntem înşelaţi. Pur şi simplu ne simţim trădaţi, rupţi în două şi simţim că ne dezintegrăm.
O parte din noi nu vrea să creadă realitatea şi găseşte scuze. Cealaltă vrea cu tot dinadinsul să se elibereze cumva. Suntem meniţi să facem greşeli, unele fiind impregnate în ADN-ul nostru. Cele mai multe le trecem cu vederea. Când repetăm, însă, aceeaşi greşeală din nou şi din nou, schimbăm registrul. Vom încadra fapta într-o decizie pe care o luăm cu bună ştiinţă.
Greşelile pe care le fac cei pe care-i iubim ne pot afecta profund şi ne obligă să ne schimbăm. Pur şi simplu ne dărâmă universul în care trăim. Ne simțim neputincioşi, înotând în sosul toxic al realităţii. Fiecare își îneacă suferința cum știe mai bine. Unii o ascund, alții o hiperbolizează. Unii o ignoră, alți construiesc pereți de gheață.
Cu toate acestea, nu cred că cei pe care îi iubim au nevoie de iertare. De fapt sunt aproape convinsă că în iubire, ori de care ar fi ea, iertarea nu își are locul. Nu știu cum să explic… Nu îl ierți pe cel pe care îl iubești, pentru că asta înseamnă că firul s-a rupt, iar nodul iertării va fi mereu un hop.
Suflet. Iertarea este pentru a merge mai departe singur.
Iertarea este pentru atunci când vrei să mergi mai departe pe drumul tău. Dacă vrei ca drumul ales să fie în doi, atunci vorbești deschis despre ce te doare. Îi spui că te-a deranjat cutare și cutare cu argumente și explicații. Tăcerea pledează pentru plecare și ruptură.
Iertarea, comunicare și toate sentimentele se învață. Când le înțelegem, putem spune că ne înțelegem pe noi. Până atunci, luați lucrurile ca atare și nu mai puneți la suflet nimicuri. Vă fac rău vouă și celor pe care-i iubiți. Învățați să aveți urechi, să nu vă aruncați în a judeca. Încercați să înțelegeți și să fiți blânzi. 🙂
