📖 Jurnal nocturn de pandemie: Licența. Stai, ce?
– Și licența? 🤓
Ce? A zis cineva licență? Stai, stai, stai… Ce zi e azi? Luni? Ba nu, parcă miercuri. Ah da, ultimele minute dintr-o marți destul de abramburica. Da, mâine dimineață e un curs online. Parcă îmi plac mai mult așa. Deși nu părea, cursurile online sunt mult mai cozy.
– Mai ai de lucru la licență?
– Da, mai. Astăzi mi-am dat seama că am făcut aiurea câteva statistici.
– Nasol, sună ca un coșmar.
– Da, puțin. Deja simt că mi-am prăjit creierul cu atâtea funcții și cifre. Cine ar fi crezut?
– Poate te stresezi prea mult pentru un lucru care s-ar putea să nu conteze atât de mult…
– Mda, poate.
Doar că dacă acum nu e momentul să învăț SPSS, atunci când? ”Să nu arzi etape”.Am avut noroc cu pandemia. Până la urmă există în tot acest rău și un bine mic cât un fir de praf. Mi s-au făcut vreo 3 riduri în plus. Cu firele albe stau bine. Nu se vede niciunul sub pigmentul de roșcat din vopseaua de anul trecut. p este 0.857, deci nu are relevanță statistică. Sigur, am numărat toate firele de păr, le-am împărțit în loturi în funcție de lungime și vârstă. Apoi, le-am studiat frecvența, am aplicat un test t independent. Cum verificam distribuția gaussiană? Oare nu era mai bine să fac un tabel de contingență?
– Ai înnebunit? Și licența? 🙄
Da, probabil că o iau razna. S-a terminat facultatea. Gata. Două luni de carantină. O să înghit și luna mai, prima parte a lui iunie și uite, ultima sesiune e aici. Adio examene așa cum le știam. Bun venit testare online.
– Stai, ce?
Clasa a IV-a. Testare națională pentru copii. Bifat. Clasa a VII-a. Teze unice naționale. Bifat. Clasa a VIII-a. Teze unice. Examen național pentru admiterea la liceu. Bifat. Subiecte de de M1 la matematică în BAC, deși noi am fost în clasă de științele naturii și am studiat matematică M2. Bifat.
Mega admitere la medicină cu carte nouă și la biologie și la chimie. Bifat. Primii 3 ani la medicină cu stres și primele riduri că nu mai pricepi biochimie și nu se lipește de tine de nicio culoare morfopatologia. Bifat. Ultimii 3 ani cu multe chestii interesante și fără schimbări majore. Bifat.
– Păi și atunci de ce te plângi? 😳
Nu mă plâng. Fac un sumar. Generația ’95, generație de sacrificiu pentru schimbare? Da, cred că da. În bine? Habar nu am. Suntem primii care dăm examene online. De ce ne doare? Pentru că am fost la o mustață distanță să avem o studenție liniștită.
– Practic, v-ați înecat ca țiganu’ la mal. 😪
Se poate spune și așa. Nu e vina noastră, nu a fost niciodată. Nu putem decide ce și cum să face. Vom face, ne vom supune.
– Ești stresată? Și cu licența cum mai e? 😤
Nu puțin, da mai mult. Aș vrea să spun că mi-aș dori să se termine. Dar ce să se termine? Asta e. Mergem mai departe. Cred că îmi place statistica. Și mai cred lotul ’95 încă este omogen cu alte loturi. Dar p-ul începe să scadă cu fiecare generație peste a noastră și să se apropie de 0.05. Și cu alte generații, le vom spune ’95+, va deveni din ce în ce mai semnificativ. Noi, ’95, acești milennials de la coadă, suntem făcuți să rezistăm. Nu ne sacrifică nimeni pentru că un sacrificiu însemnă pierderea cuiva în defavoarea altcuiva. Ne sacrificăm singuri. De ce?
Pentru că știm că putem mai mult și mai bine. Ne pasă? Aș estima burtometric că nu contează dacă ne pasă sau nu. Important este să fim mai mult și să cerem atât cât putem duce.
Să ne recitim cu bine. 🌸
P.S. Și licența?
