Nici nu mai știu de câte zile stau acasă. Îmi fac de lucru. Îmi doresc să beau o cafea în Piața Unirii. Mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu prietenii și acest coșmar să nu existe. Însă el este real și indiferent care este cauza lui, acum chiar nu contează. Ați auzit teoriile conspirației, nu? Sigur că oamenii mor de gripă, 119.721 anul acesta la nivel global la momentul la care scriu, vezi aici. Sunt 3.196.896 de decese doar anul acesta datorate bolilor transmisibile. De ce nu ne agităm atât de mult pentru ele?

Răspunsul este simplu – toate acestea sunt sub control din punct de vedere epidemiologic. Pentru gripă avem vaccin antigripal, iar numărul îmbolnăvirilor este mic comparat cu populația totală a globului. Pentru HIV există medicație, cancerul nu se ia, iar mamele care mor la naștere au ghinion. Atât de cinic.

Spune-i asta unei fiice care se pregătește să-și îngroape tatăl din cauza coronavirus. Sau spune-i asta unui copil de 10 ani care nu mai are mamă pentru că a fost medic și a căzut pe frontul de luptă în această pandemie.

Majoritatea gândește așa: dacă eu sunt ok, înseamnă că totul e ok. Doar că nu e așa. Lucrurile sunt departe de a fi ok și cu tot optimismul pe care vreau să îl am, cred că nu vom fi bine multă vreme de acum înainte.

În România au murit 65 de oameni din cauza SARS-COVID 2, cei mai mulți pacienți de la Suceava. Sunt 593 confirmați doar acolo. Virusul a luat pe toată lumea prin surprindere fix ca prima zăpadă. Vina este împărțită. Pacienții au partea lor pentru că au mințit. Managerii de spital că nu s-au pregătit mai bine. La Orăștie o secție întreagă de ATI, medici și asistente, și-a dat demisia. De ce? Pentru că le este teamă.

285 de cadre medicale din România infectate.

Dacă pentru un război cu arme, poți recruta mult mai ușor, pentru acest război sursa soldaților este epuizabilă. Mă scuzați, dar acest avem de toate deja îmi iese pe ochi. Dacă este așa, atunci de ce se plâng medicii că nu au echipament? De este nevoie să facem chetă pentru secții și spitale?

Într-o pandemie, nu este nimeni suficient de pregătit oricât de mult sa-ar pregăti înainte pentru lucrurile sunt imprevizibile.

Habar nu am care este răspunsul corect. Spun cu mâna pe inimă că încep să nu mai înțeleg de ce există această discrepanță. Cert este că sunt 285 de cadre medicale infectate. Unele dintre ele sunt probabil încă pe baricade pentru că prezintă simptome ușoare. Probabil că mâine vor fi și mai multe, poimâine și mai multe.

Ce ne facem atunci? Cu ce ne va încălzi să știm de ce nu funcționează lucrurile?

Pe mine una, cu nimic. Îmi scriu prieteni rezidenți că au nevoie de locuință temporară. Le este teamă să meargă acasă pentru a nu-și infecta familia. Acest lucru se întâmplă de săptămâna trecută. Abia aseară a venit ordonanța de urgență care intră abia de mâine în vigoare prin care autoritățile se obligă să le găsească cadrelor medicale spații de locuit. Oare de ce așa târziu?

Am demarat o campanie pe blog în care speram ca oamenii să fie solidari. Nici o pensiune și nici un hotel nu și-a oferit serviciile Am înțeles puțin mai târziu că multe erau deja rezervate de către autorități pentru personalul sanitar. Așa să fie, eu am eșuat în acest proiect. În schimb, Bristena Nistor (Yellow Tree) și Bianca Potyesz au dat zeci, poate sute de telefoane pentru a face rost de cazări și au reușit. 17 medici s-au cazat datorită efortului lor și pot merge cu mintea limpede la muncă știind că nu vor duce virusul acasă.

Apoi, au fost campaniile de strângere de fonduri pe care le-am susținut și le susțin în continuare. Dr. Ioana Vârtosu se zbate de mai bine de 2 săptămâni să adune bani, să facă rost de echipament, de aparatură. Astăzi a confecționat alături de voluntarii de la SSCR și EMSA viziere. Mâine o vor lua de la capăt.

UPU-SMURD Timișoara a lansat o campanie de strângere de fonduri tot pentru echipamente și alte cele necesare. Poți dona aici, dacă încă nu ai făcut-o deja. Și totuși…

De ce să nu donezi pentru spitale?

Nu vreau de fapt să te conving de nimic. Mai mult ca sigur ai deja o părere care cu siguranță este modelată de știrile pe care le auzi și de informațiile cu care ești bombardat în fiecare zi. Poți să alegi să nu donezi și să lași statul și autoritățile să-și facă treaba. Pentru că da, plătești contribuții la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și oricum tu nu ai fost niciodată bolnav până acum, deși ai cotizat mult și bine.

De asemenea, s-ar putea să fii în situația în care te simți frustrat că medicii nu s-au sesizat mai din timp că nu au ce le trebuie. De ce tocmai acum, șpăgarii naibi, vor mai mulți bani? Păi ce mă, n-au văzut că nu mai au măști și mănuși? Îți înțeleg supărarea, este dreptul tău să stai pe Facebook și să comentezi.

Nu dona pentru spitale nici dacă ești în izolare sau în carantină. Sub nici o formă nu o face dacă ai ales să evadezi din această situație pentru că ție nu îți spune nimeni ce să faci.

Și nu în ultimul rând, nu dona dacă crezi că tot ce se întâmplă în lume acum este o făcătură nenorocită. Acum este momentul să te revolți și să îi pui la punct pe cei care au scăpat intenționat în lume acest virus și vor să ne distrugă pe toți.

Care-i partea nasoală?

Oricare ar fi adevărul în secunda aceasta nu e important. Da, știu. Sunt naivă pentru că tot ce zboară se mănâncă. Doar că hai să îți spun cum văd eu lucrurile. Cu ce mă ajută pe mine să știu că virusul ăsta e pus intenționat de cineva în lume, când tatăl meu (Doamne ferește!) îl are, iar la spital nu există un venitlator care i-ar putea salva viața? Cu ce mă încălzește că autoritățile de la centru spun una, iar în teren lucrurile stau cu totul diferit și medicii se îmbolnăvesc pe capete? Cine o să ne mai trateze atunci? Așa să te gândești data viitoare când ieși din casă sau când alegi să nu te implici.

Vreau să știu că medicii se simt în siguranță și vin cu toată inima la muncă. Așa gândesc. La fel de bine puteam fi eu în locul oricăruia dintre ei. Și probabil că în curând voi fi. Însă nu îmi este teamă pentru că știu că, acolo în lume, există oameni care gândesc mai departe și se zbat pentru medici, cei care astăzi sunt în prima linie.

Fie că vorbim despre autorități care își fac treaba sau oameni care pur și simplu aleg să stea acasă și să aibă grijă de ei și ce dragi., iar din când în când, aleg să și doneze din puținul lor, mă culc liniștită pentru că în tot haosul acesta încă există oameni care luptă pentru oameni. 

Să ne recitim cu bine! 🌸