Începuturi

Iată o primă postare despre începuturi. Îmi place să cred că sunt puternică, că mă pot ridica după orice lovitură, dar nu e chiar așa. Da, poate mă ridic, dar mereu îmi rămâne în suflet un gol. Iar atunci când mă gândesc la ceea ce a fost, am un nod în gât.

Am înțeles cu tristețe că oamenii care pretind că îți sunt prieteni, la un moment dat când ”dau de ceva mai bun”, te uită de parcă ai fi fost un nimeni, chiar dacă de voi este legat un trecut destul de încărcat. Cel mai dureros este când persoana la care ai ținut, trece și nici măcar nu se uită la tine, de parcă ai fi un gunoi.

Nu pot accepta ca cineva să treacă așa ușor peste o prietenie care a durat mult timp, să se schimbe peste noapte. Înțeleg faptul că avem preocupări și cercuri diferite. Înțeleg că nu mai gândim la fel, dar chiar așa de mult să ne fi schimbat?

Ce înseamnă de fapt începuturi?

O ușă care se închide pentru ca alta să se deschidă? Un nou capitol? O coală albă ce așteaptă să fie scrisă?

Acest articol conține un link afiliat către un partener al acestui blog. Dacă decizi să comanzi produsul, o parte din suma acestuia se va întoarce la autorul acestui blog. Tu nu vei plăti nimic în plus.