🛑 Falsul informațional sau cât de ușor poți fabrica fake news și cum să te ferești

Circulă de aseară pe internet o caricatură interesantă care, chipurile, ar fi făcută de publicația Charlie Hebdo și prezintă situația actuală din România:

charlie hebdo romania

Falsul sau cât de ușor este să fabrici un fake news

Doar că această caricatură este un fals.

Originalul este de fapt coperta revistei din 09.07.2020 care face de fapt referire la situația pandemică din Franța anului trecut. Revista aici și coperta:

charlie hebdo 09 july 2020

Originalul după care s-a editat falsul sau cât de ușor e să fabrici un fake news.

Cam atât de ușor este și să fabrici un fake news

Nu mai este o surpriză pentru nimeni că trăim în epoca știrilor false. Fake news cred că va intra în DOOM ca termen general valabil pentru știrile false, fabricate pentru diverse interese.

Ce voiam să spun este că poți fi foarte ușor păcălit. În era internetului, oricine poate să scrie, să posteze fotografii și să inventeze. Uneori este foarte greu să discerni adevărul și realitatea în marea de informații. Îmi vin acum în minte câteva idei pentru a-ți simplifica viața atunci când nu știi dacă un articol sau o fotografie sunt reale sau fabricate.

Verifică sursa și autorul

Fie că este un site, o pagină de Facebook sau un profil personal, o publicație sau o persoană care comunică transparent, va afișa date de contact – număr de telefon, adresă de e-mail, persoane de contact, poate chiar adresa instituției în cazul publicațiilor. Vei putea găsi chiar o arhivă, informații despre echipă. Toate acestea intră la capitolul seriozitate și creșterea gradului de încredere. Aceste caracteristici de transparență sunt valabile și pentru profilurile personale de pe Facebook, de exemplu.

Nu te încrede în cineva care are doar fotografii cu plante, desene, steaguri sau orice alte lucruri în afara de fața lui. De obicei, acești oameni nu își asumă identitatea online. În cele mai multe cazuri, aceștia sunt surse inepuizabile de conspirații și idei trăznite.

De asemenea, nu te încrede nici în vedete sau nume sonore care își dau cu părerea într-un domeniu cu care nu au în sine nicio treabă. De exemplu, ce treabă au Dan Bittman (cântăreț), Carmen Tănase (actriță) sau Dana Budeanu (designer vestimentar) cu pandemia? Tot ce au făcut a fost să își dea cu părerea PERSONALĂ (pleonastic vorbind) pe un subiect care nu-i privea. Multă lume a plecat urechea la ce au spus acești domni, că doar fac parte din lumea intelectuală.

Consider că fiecare ar trebui să rămână pe bucățica lui. Eu nu-mi dau cu părerea despre cum trebuia spusă replica din Hamlet, ori cât de sus trebuia cântată nota aia, tu nu-ți dai cu părerea despre ARN-ul mesager.

Regula celor 3 surse diferite

E o regulă de bază în jurnalism. Spune că pentru a confirma veridicitatea unei știri, ai nevoie de 3 surse diferite care să indice același lucru. E mult mai greu în era internetului, însă nu imposibil. Există trusturi întregi de presă cu multiple site-uri care, de obicei, preiau o știre și o publică peste tot. Uneori poate fi foarte dificil să te prinzi cine cu cine joacă.

Ca idee MediaPro este compania mamă pentru gandul.info, apropo.tv, Ziarul Financiar, MediaFax, ProTV etc. IntactMedia defilează cu Jurnalul National, Gazeta Sporturilor, Antena 1, Observator etc.

Din fericire, există resurse de unde ne putem informa. Un raport Reuters/Oxford (click aici pentru tot) realizat anul acesta cu privire la presa din România, ne arată care sunt cele mai de încredere medii de informare:

Așadar, e foarte ușor să produci fake news.

Probabil că acest fenomen ne va însoți mult timp de acum încolo. Arma cea mai puternică pe care o avem fiecare dintre noi este să învățăm să filtrăm informația. Câteva întrebări pe care eu mi le pun când încerc să-mi dau seama de veridicitatea unei informații:

  • De ce a apărut această informație în spațiul public?
  • Pot să o leg de un moment anume sau nu?
  • Pe cine ajută și cine are de pierdut din publicarea acestei știri?

Ca să vorbim aplicat pe exemplul de mai sus cu Charlie Hebdo

Cum m-am prins repede că e vorba despre un fals:

  1. Deși e amuzantă fotografia, iar Charlie Hebdo a mai realizat de-a lungul vremii caricaturi despre români, situația este prea dramatică ca cineva să ne ia la mișto.
  2. Dacă te uiți atent la fotografia falsă, vei vedea că acolo unde scrie România este un fel de ștersătură - ca acel porcușor pe care îl faci din pix când vrei să corectezi o cifră
  3. Nu ajută pe nimeni de fapt. Cu toate acestea, în context mai profund, s-ar putea ca unii să guste gluma și adevărul acru-amărui, dar cu siguranță îi va aprinde pe unii concetățeni care nu vor face distincția între fals și original. Ceea ce va adânci și mai mult ura față de Occident, Franța, U.E. și va întări crezul că noi, românii, suntem cei mai cei de planeta asta.

Dacă mai ai și tu alte idei care pot contribui la acest articol, nu ezita să le lași în comentarii. Sunt foarte mulți cetățeni care se pierd în marea de dezinformare. Hai să dăm o mână de ajutor!

Să ne recitim cu bine! 🛑