Pentru prima oară în istoria Eurovision România, semifinalele selecției naționale se desfășoară în mai multe orașe din țară. Sub sloganul Eurovision 2018 unește România, organizatorii îți propun să ducă popularitatea acestui concurs mai departe.

Aseară, într-o cu totul altă Sală 2 a Teatrului Național Mihai Eminescu din Timișoara, a avut loc cea de-a doua semifinală. S-a transmis live pe TVR1, TVR HD, TVR Internațional, TVR Moldova, TVR+ (nu știu cum, căci portalul e în reconstrucție) și  pe Youtube. Am fost și eu acolo, m-am bucurat de spectacol, dar în același timp am tras cu ochiul în culise.

 

Ce nu s-a văzut în schimb la TV a fost întreaga muncă depusă de echipa tehnică, disciplina, emoțiile susținătorilor. Ai grijă să fie toată lumea la locuri, să meargă prompter. Vezi să știe oamenii ce au de făcut în pauzele dintre piese, vezi și de aparatură să fie funcțională la capacitate maximă. Lucrăm cu publicul? Perfect, fă repetiții cu susținătorii, aranjează presa și nu uita să zâmbești.

Cam așa am simțit această mișcare browniană care până la urmă s-a ordonat și a ieșit o transmisiune live reușită.

Românii și Eurovision 2018

Se știe deja că Eurovision nu este foarte popular printre români. La un simplu scroll pe pagina oficială sau pe canalul de Youtube, veți întâlni mesaje care mai de care mai deocheate, jignitoare, pline de ură. De ce? Pentru că, vorba Denisei, sunt mai mulți oameni pe net. Acasă ne uităm mereu la Eurovision și ne dăm cu părerea. Niciodată nu am înțeles cu adevărat jurizarea din concursul internațional, nici pe cea de la noi. Însă nu știu dacă acest lucru e cel mai important.

Din punctul meu de vedere, acest concurs este o oportunitate pentru artiștii în plină ascensiune. Poate nu pare la fel de tare ca Vocea României spre exemplu, dar îți dă o șansă să te afirmi la nivel internațional, să trăiești experiența unui concurs transmis live în toată Europa și să fii pe o scenă care e în picioare din 1956. Ideea de la care a pornit în anii 50 acest show, a fost de a aduce țările europene mai aproape una de cealaltă. Formatul concursului s-a schimbat de-a lungul anilor, țările participante nefiind condiționate geografic.

Scurt istoric eurovisionistic

România participă la Eurovision din 1994, cea mai bună participare fiind cea a Luminiței Anghel&Sistem în 2005 la Kiev și Paula Seling&Ovi în 2010 la Oslo, clasându-se pe locul al treilea.

Îndrăznesc să afirm că România nu va câștiga în grabă acest concurs. Nu pentru că nu avem artiști grozavi ori melodii care să se potrivească specificului acestui concurs, ci pentru că lipsește cu desăvârșire infrastructura. Ori cine ar da pe mâna unei țări un concurs de talie mondială care nu are o sală de concerte unde acustica să fie bună chiar și fără microfon?

Desigur, Campionatele Europene de Gimnastică Artistică 2017 au fost organizate la Cluj. Oare de ce? Pentru că acolo există cea mai nouă și mai modernă sală polivalentă din țară. Uite, dacă stau bine să mă gândesc, poate s-ar putea organiza aici marea finală. În fine, cert este că mi-ar fi plăcut o sală mai mare pentru semifinală unde să poate avea acces și publicul larg. Cred că i-ar fi crescut popularitatea.

Din teatru în studio de tv pentru Eurovision 2018

Ce nu s-a văzut aseară la TV este faptul că o sală de teatru a fost transformată într-un studio de televiziune. Sună impresionant, dar nu este. Deși cei peste 150 de oameni din echipa tehnică au munci pe brânci pentru reamenajare, Sala 2 nu este locul potrivit pentru a găzdui o astfel de filmare.

În loc ca oamenii să se concentreze pe specatcol în sine, s-au cheltuit (cel mai probabil) bani și foarte multă energie în plus pentru a cârpi ceva ce ar putea să fie profi din start – adică o sală mare, multifuncțional și accesibilă.

Să nu mă înțelegeți greșit. Faptul că Teatrul Național din Timișoara, prin parteneriatul său cu Eurovision 2018, a avut parte de un super boost de imagine și popularitate prin găzduirea spectacolului este demn de aplaudat. Publicitatea pentru acesta, dar și pentru Asociația Timișoara Capitală Culturală 2021 sunt lucruri pozitive. La fel și curajul avut de TNT este impresionant.

Critici

Am văzut un comentariu al unui concetățean care critica aspru faptul că organizatorii nu au pus în vânzare bilete pentru aceată semifinală. Nu am reușit să dau de capăt dacă asta e politica Eurovision 2018, cert este că sala este mult prea mică pentru un spectacol de amploare.

Mă gândesc că poate dacă ar fi existat o sală mai mare, construită special pentru evenimente de acest gen, poate ar fi existat și loc pentru publicul larg și așa s-ar fi mediatizat mai bine întregul concept.

Zice-se că cele trei recitaluri de la final ar fi salvat cu adevărat seara. Cargo, Neda Ukraden și Lavinia Rădulescu au fost cireșele de pe tortul semifinalei Eurovision 2018. Nu cred că e adevărat, a fost un concurs până la urmă, unde unii au performat mai bine, iar alții mai au de lucrat.

O bârfă auzită în treacăt – filmările de la Timișoara au mers mult mai bine decât cele de la Focșani, sala fiind ceva mai maleabilă. Cum ziceam, lipsește infrastructura.

În altă ordine de idei mi-a plăcut seara de ieri și a fost o nouă oportunitate pe care acest blog mi-a oferit-o. Poate părea o joacă, însă fiecare eveniment la care particip și mă scoate din zona de confort este ca o nouă călătorie.

Următoarea semifinală este duminică, 4 februarie la Craiova, urmată cea de la Turda și Sighișoara. Marea finală națională este pe 25 februarie la București. Prezentatorii din acest an, Diana Dumitrescu și Cezar Ouatu, s-au declarat încântați de colaborarea cu concursul muzical, iar ambii o privesc ca o provocare.

Cât despre cei trei finaliști de ieri seară: Jukebox ft. Bella Santiago – Auzi cum bate (58 puncte), Rafael&Friends – We are one (40 puncte) și M I H A I (Mihai Trăistariu) – Heaven (38 puncte), toți spun că se vor pregăti temeinic pentru finală și că vor încerca să convingă publicul să îi voteze.

Știați că… Alex Vasilache de la Jukebox este de fapt medic? 🙂

În încheiere, v-aș îndemna să vă uitați la Eurovision 2018. E un show bun de văzut duminică seara în familie. Un argument în plus este că reclamele la TVR țin mult mai puțin.