Au existat oameni

Au existat oameni în viaţa mea care au venit şi au plecat. La fel ca tot omul, vii, arunci o privire. Dacă îţi place rămâi un timp, dacă nu, pleci mâncând pământul sau folosind scuze banale. Nimic nu durează o veşnicie şi toate dispar la un moment dat. Poate cândva se vor ivi în drumul pe  care-l parcurgem sau poate că vor rămâne agăţate în memorie. Ori undeva ascunse în suflet.

Au existat oameni care au trecut prin viaţa mea pentru a mă învăţa o lecţie. Sau pentru a mă ajuta să cresc şi să descopăr că viaţa nu este o grădină cu flori, păpuşi, în care eu sunt prinţesa ce-şi aşteaptă prinţul pe cal alb.

Au existat oameni care m-au îmbrăţişat fără să le cer să o facă.

Au citit în ochii mei tristeţea care-mi apăsa sufletul şi care mi-au oferit un zâmbet în cele mai înnorate zile.

Au existat oameni în viața mea pe care i-am dezamăgit. Unii dintre ei au avut puterea să mă ierte, oferindu-mi o a doua șansă, dar și oameni care m-au dezamăgit rănindu-mă profund. Nu știu dacă am găsit de fiecare dată puterea să-i iert pe toți. M-am străduit să o fac de fiecare dată. Pentru că răzbunarea îți aduce o clipă de fericire, pe când iertarea îți va aduce bucuria veșnică și o pace liniștitoare.

Au existat oameni în viața mea pe care îi iubeam și îi iubesc necondiționat, pentru care mi-ași pune viața pe tavă, chiar dacă probabil ei nu ar face la fel.

Și mai sunt cei care au ţinut morţiş să nu mă ajute, crezând că îmi vor face rău. Din contră, mi-au făcut un bine fiindcă m-am ambiţionat să fac singură, aşa cum am ştiut, aşa  cum am putut.

Au existat oameni în viaţa mea pe care i-am iubit cu tot sufletul, deşi ştiam că au o latură urâtă, pângărite de energii negative, de sentimente care nu-şi au locul, de  ipocrizie. Cu toate astea i-am iubit şi îi iubesc…

Fiecare om în viaţa noastră înseamnă ceva. Pentru că o relaţie este doar atunci reală când pui un strop de sentiment.