3 instrumente pentru creativitate care mă scot din impas

Se spune că a fi creativ este ceva nativ. Practic cu creativitate te naști. Însă cred că asemenea oricărei activități, și creativitatea poate fi antrenată. Este un exercițiu pe care îl faci constant, un fel de cercetare asupra ceea ce s-a făcut și ce nu. Uneori este suficient să schimbi o singură variabilă pentru a aduce ceva nou, creativ și inovativ.

Există tot felul de metode de a stimula creativitatea, dar și instrumente care să te ajute efectiv să ieși din impas. Ce voi prezenta mai jos nu sunt idei extrase din studii și cercetări științifice, ci mici trucuri pe care le-am învățat din mers. Acestea au funcționat la mine și sper că vor funcționa și pentru voi.

Pentru creativitate. O tablă magnetică

Memoria mea funcționează cel mai bine atunci când scriu. Fie că vorbim de idei, mecanisme sau scheme atunci când învăț, tabla magnetică mă ajută să câcălesc ce e în mintea mea, să șterg, să îmbunătățesc și să dau un produs final. În plus, mă gândesc și la hârtie. Înainte să învăț utilitatea acestui instrument, scriam zeci de pagini. Acum scriu mai puțin pe hârtie și mult mai mult pe tablă.

Cel mai mult îmi place să gândesc cot la cot cu Andra având la îndemână un astfel de instrument. Atunci când avem o fărâmă de idei, o punem pe tablă și construim de acolo, iar pe hârtie vine (aproape) produsul final.

Notes adezive

Mi se par cele mai la îndemână să notezi orice pe ele, mai ales când nu ai o agendă la tine. Foarte multe dintre cărțile mele sunt efectiv împânzite de ele. Îmi vine mult mai simplu să notez idei acolo și atunci când acestea iau naștere. De multe ori am pierdut nenumărate idei care mi se păreau excepționale pe moment, dar pe care le uitam peste nici un minut pentru că nu le notam.

M-am învățat minte și am mereu în geantă un set de post-it-uri adezive. Notez ce e de notat, iar când ajung într-un moment de liniște le revizuiesc, le adaug în agendă dacă e cazul sau îmi ordonez ideile.

Pentru creativitate. Carioci colorate

Facultatea m-a învățat că trebuie să am un cod de culori pentru orice. Roșu îl folosesc atunci când ceva nu merge, nu e bine sau nu funcționează. Albastru e opusul roșului, iar cu verde subliniez posibilitățile. Mov este dedicat titlurilor, iar portocaliu subtitlurilor. Vorbim de ultimul cod al culorilor actualizat azi dimineață.

Ideea principală a cariocilor colorate este că te ajută să scoți în evidență esențialul și să nu te pierzi în detalii.

Cele 3 instrumente sunt un fel de portițe de ieșire dintr-un impas creativ. Mă ajută să îmi fac curat între gândurile, să fiu coerentă, să văd esențialul. Uneori îmi iese, alte ori șterg, rescriu, încurc culorile, mă supăr când nu-mi iese și insist până când scot un ceva agreabil.

Sper să vă fie utile aceste idei, iar dacă aveți și altele sunt foarte deschisă să aflu de ele. Le puteți nota în comentarii 😀

sursă foto