E un gând ce nu-mi dă pace, iar pentru a-mi putea vedea în continuare de lucruri ceva mai urgente decât gândurile mele (parol, dar am o sesiune de terminat) e musai să-l scriu aici și nu în jurnalul din sertar.

Am observat un fenomen care parcă s-a amplificat odată cu dezvoltarea rețelelor sociale. De când foarte multe persoane au internet a crescut nivelul urii. Sau mai bine spus, acel sentiment de ciudă e mult mai vizibil. Sunt aproape sigură că exista și înainte, dar rămânea obscur.

Cel mai dureros este când te lovești de ura venită din partea colegilor de breaslă.

Adică acei oameni cu care împarți zi de zi același sistem de muncă. Nu intru în viața medicală sau în studenție, deși poate acolo, cel puțin pentru mine, e cel mai dureros. Voi face referire la lumea online-ului.

Sunt câteva zeci de personaje foarte populare în România. Vorbim de bloggeri și vloggeri care au un anumit număr de urmăritori pe rețelele de socializare, care au tot felul de campanii foarte bine plătite și își permit diverse lucruri, ba chiar ”au tupeu” să primească premii.

Nu de puține ori am citit comentarii și articole foarte răutăcioase la adresa lor. Fie că sunt personaje prezente de ani buni în industrie, fie că vorbim de new entries, respectivii se bucură de un oarecare grad de succes pentru că expun lumii întregi aspecte din viața lor și nu numai. Practic exploatează acea plăcere nevinovată de care suferim cu toții (în grade diferite, desigur) de bârfă.

Fără să-și aibă rostul a discuta despre plăcerea vinovată, spun doar atât: mi se pare un gest atât de laș să îți vorbești de rău colegii de breaslă. Să te ascunzi în spatele monitorului și să începi să terorizezi mai marii, doar pentru că tu nu poți fi în gașca lor. Tu, dintre toți oamenii din lumea exterioară, ar trebui să înțelegi ce se întâmplă cu adevărat, cât de mult se muncește și să respecți măcar acest lucru.

Și nu, nu trebuie să plăcem pe toată lumea, dar de respect suntem cu toții datori.

Cel puțin într-o societate civilizată. Să încercăm să ne cizelăm puțin și să respectăm chiar și personajele care nu sunt pe placul nostru. Valabil în toate celelalte domenii. Gata, m-am răcorit. Mă întorc la ale mele.