Așa nu! dacă vrei să cumpăr de la tine

Acest articol este ceva de genul așa nu! sau cum să faci lucruri care să-ți gonească clienții. Săptămâna trecută, mai exact joi, m-am întâlnit cu mama în oraș să mergem acasă după practicul meu de biochimie și după lunga ei zi la job. Pe drum am constat că ne lipsește una, alta pe acasă, așa că am hotărât să ne oprim la un magazin din zonă, TIO (str. Mareșal A. Averescu, nr. 70 –intersecția Lidia cu Drubeta) pe numele său, pentru că este/a fost locul favorit al mamei de cumpărături. Mie îmi displace total pentru că e mic, înghesuit, iar doamnele de acolo sunt prea flegmatice pentru gustul meu. Mama spune că sunt doar politicoase.

În fine. Ajungem acolo, intrăm, iar eu îi spun maică-mii că îmi vine foarte tare la toaletă, nu doar pentru că voiam să se grăbească, ci și pentru că într-adevăr mă trecea de zici că am băut cinci litri de apă în cinci minute. Știu că nu este prea elegant ce vă povestesc eu aici, însă este o nevoie firească de care ne lovim cu toții de cel puțin trei ori pe zi și uneori ne prinde în cele mai nepotrivite locuri. Mama, încercând să rezolve situația (că doar nu degeaba e mama :D), o întreabă pe o doamnă care lucra în magazin dacă există o toaletă, la care aceasta îi răspunde (flegmatic, evident) ceva de genul: ”Da, normal că avem, dar este pentru personal, iar șefa nu ne lasă să lăsăm pe nimeni”. În secunda doi, maică-mea aproape că explodează, le face o mutrușeală diplomată și jură că nu mai calcă pe acolo. Eu eram calmă, pentru că nu avea nici un sens să mă panichez sau să mă enervez, dar…

Unu la mână: mama e/era client fidel acolo și merge de cel puțin două ori pe săptămână la ei de mai bine de doi ani. Tipele de acolo sunt aceleași, așadar sunt ferm convinsă că o știau din vedere. Plus că, mama face cumpărături serioase de fiecare dată când merge și cred că pot să număr pe degete dățile când le-a lăsat mai puțin de 50 lei.

Doi la mână: dacă eram două persoane dubioase, dacă am fi mirosit de-ți pica nasul sau mai pe scurt, dacă am fi părut de neîncredere, poate că înțelegeam reacția angajatei, pentru că nu-ți vine să lași pe oricine la toaleta pe care tu o folosești zilnic. Însă nici așa nu prea aș fi înețeles, pentru că a micționa este o nevoie fiziologică și pentru că nu există om pe planeta asta care să nu facă asta, așa că e ceva normal, care, cum ziceam și mai sus, te poate prinde într-un loc nepotrivit. Nu mereu te poți abține (mai ales dacă ești bolnav) și nu mereu poți ajunge în timp util într-un loc unde să te poți ușura. Da, se întâmplă și e normal, să te prindă chiar și la cumpărături într-un magazin de doi lei.

Trei la mână: deși nu sunt neaparat de acord cu acest fel de a pune la dispoziție toaletele publice, în Ungaria, Austria, Germania și sunt sigură că și în alte țări, ai posibilitatea să mergi într-un loc curat, unde poți să te ușurezi liniștit și să plătești după caz 100 Ft, 50 de cenți, poate chiar 1 euro (uneori banii-ți sunt restituiți sub forma unor bonuri de cumpărături, pe care le poți folosi în magazinul cu pricina, fie el și cel al unei benzinării), însă ai posibilitatea să mergi! Iar dacă nu ai bani la tine, ghinion. Dar măcar nimeni nu-ți strică și mai rău ziua cu o față care parcă se pregătește să-ți lipească o flegmă între ochi – mi-aș cere scuze de limbajul porcos, dacă acesta nu ar reda întocmai realitatea.

Concluzia acestui caz este că TIO a pierdut unul din cei mai fideli clinenți, pe mama, cea care le făcea reclamă bună și îi lăuda pentru orice nimic. Incidentul pare neînsemnat, însă mie mi se pare că spune destul de multe despre noi, cei care ne străduim să supraviețuim într-o societate, în care ni se refuză chiar și nevoile fiziologice. Aș fi scris mai repede despre acest incident, însă am vrut să verific dacă mama mai calcă pe acolo – nu a mai făcut-o.

Așa nu dacă vrei să ai un magazin iubit de toată zona. Așa da dacă vrei să dai faliment în timp util, pentru că în ziua de azi, detaliile fac diferență.