M-am tot gândit zilele acestea la cât de important este să fii constant în tot ceea ce faci, mai ales atunci când îți dorești să reușești să atingi succesul. Puține sunt cazurile în care câștigi la loterie. Fie că vorbim de o loterie a banilor sau pur și simplu o loterie a unui câștig cu investiție minimă de timp, resurse sau imaginație, acest noroc vine foarte rar, iar calea cea mai sigură de a atinge un țel este să muncești pentru el.

Cum muncești pentru scopul tău?

Să fiu sinceră, cred că cea mai importantă acțiune pe care trebuie să o punem în practică este aceea de a fi constanți. Deși sunt omul cel mai nepotrivit care să vorbească despre constanță, totuși încerc să o fac pentru că eu am nevoie de ea ca de aer.

Dacă ar fi să iau un exemplu în a demonstra cât de importantă este constanță, voi alege sportul de performanță. Nu ai cum să atingi performanța, dacă nu te antrenezi în fiecare zi, dacă nu te pregătești fizic prin exerciții complementare sportului ales, dacă nu dezvolți strategii pentru învingerea adversarului. Una din cele mai mari tragedii în cariera unui sportiv de performanță este accidentarea, pentru că te scoate din ritm, nu îți mai permite să te antrenezi zilnic și îți dă peste cap tot corpul, dar și psihicul. Pe scurt, nu mai poți fi constant.

Tot din experiență spun că lipsa constanței în învățarea și utilizarea unei limbi străine, duce la uitare, așadar la o muncă pe care o faci în zadar. Mi-e ciudă că nu mai am ocazia (cel puțin pentru moment) să-mi exersez germana și efectiv uit cuvinte, uit gramatică, uit încetul cu încetul limba. Sunt convinsă că și mersul pe bicicletă se uită la un moment dat.

Este constanța același lucru cu perseverența?

DEX-ul spune că da, cele două sunt sinonime. A persevera înseamnă a rămâne constant și ferm la o idee, la un sentiment, la o atitudine.

Se aplică în blogging constanța?

Da, se aplică. Faceți un simplu test – urmăriți bloggeri preferați și veți observa că ei postează la aceeași oră,  în fiecare zi (sau în aceeași zi a săptămânii). Vedeți exemplul emisiunilor tv – credeți că dacă emisiunea lui Măruță ar fi zilnic, dar la ore diferite s-ar mai uita cineva? Nu, normal că nu, pentru că nu toți oamenii se uită non-stop la tv. Poate că unii deschid televizorul doar pentru această emisiune pentru că ea se potrivește cu ora de moțăială sau de gătit și știți cum e, mai o supă, mai o bârfă.

Nici învățatul pentru un examen nu merge cu ”heirupul”. Adică merge, dar după examenul respectiv nu mai rămâi cu nimic. Memoria de scurtă durată nu se va transforma într-o memorie de lungă durată. Așadar, chiar și la învățat se aplică constanța.

Cât de constantă sunt eu?

Păi nu sunt mai deloc. În nimic din ceea ce fac. Deși mi-am propus să fiu măcar aici pe blog constantă, iată că nu reușesc. Probabil că această constanță vine din felul în care ai fost învățat de mic sau din capacitatea de-ați impune singur să fii constant, să faci același lucru pentru a deveni cel mai bun. Sau măcar bun. E adevărat că pentru a fi cel mai bun, pe lângă muncă, este nevoie și de talent. Diferența este că munca fără talent poate aduce mai ușor acel succes mult visat, în schimb talentul fără muncă este degeaba.

Simt că mă sufoc scriind acest articol. Cu fiecare cuvânt pe care-l tastez realizez cât de greșit și dezordonat fac lucrurile. Și iată un al doilea ingredient pentru succes – ordinea. Să fii ordonat în acțiuni, în gânduri. Să fii calculat și constant. Să fii capabil să iei decizia corectă și să acționezi în direcția deciziei luate.

Cât de departe de această perfecțiune sunt și câte mai am de învățat. Cumva sper că primul pas l-am făcut – am recunoscut că-mi lipsesc aceste calități și sper să fac cumva să mă corectez. În timp, fără termen limită, fără stres. Urăsc stresul, dar acesta este alt subiect.