Cum spunem ”La revedere” ?

Și nu am apucat  să mai vorbim, să ne spunem ceea ce aveam de spus. Nu am mai apucat nici să ne privim în ochi sau ne simțim buzele moi. A fost pe fugă deși am avut timp  înainte de momentul despărțirii, dar nu am făcut-o. Îmi amintesc inima pe care mi-ai construit-o din degetele tale. Ultima clipă când ți-am văzut căpruiul  ochilor a fost prin luneta mașinii, era întuneric și frig.

Mă întreb cum  este corect să-ți iei rămas bun de la cineva. ”Corect” poate că este un cuvânt prea dur, dar cred că ați înțeles esența. Fiecare își ia la revedere așa cum simte, dar atunci când nu vrei ca acel cineva să plece? Când vrei ca el să rămână, oricât de egoist ar părea dorința ta?

Vestea bună este că nu s-a inventat o carte ”Cum să-ți iei la reveredere”, vestea proastă este că de obicei oamenii mint în momentul despărțirii – o să fie bine, o să-ți placă, nu îmi vei simți lipsa, putem vorbi oricând, sunt cu tine, nu ești singur. Iar cea mai gogonată este urătoarea: nici nu o să simți cum trece timpul, trece repede.

Dar nu, vă spun eu că nu va trece repede, oricâte activități ai avea. Nu ai cum să nu-i simți lipsa, nu ai cum să îți imaginezi, măcar, că timpul va trece repede, pentru că nu trece. În perioadele de acest fel nu trece repede deloc. Mă simt ca Moromete, cel cu care timpul avea infinită răbdare.

Așa că hai să nu ne mai mințim: nu știm niciodată să ne luăm la revedere, nu știm care va fi ultima clipă și timpul nu trece repede când ești departe de persoana pe care o iubești.