Ce ușor mi-ar fi

Am avut un gând la ceas de seară după câteva zile de liniște. Mi-ar fi atât de ușor dacă aș fi fashion blogger sau dacă m-aș axa pe beauty.

Toată lumea consumă perfecțiunea din social media de zici că ar fi un ideal în viață. Pentru unii chiar este și mi se pare foarte trist. E frumos să cauți haine drăguțe, să le asortezi cu accesorii și un machiaj potrivit. Dacă mai ai și un fotograf bun poți deveni influencer peste noapte. Totul ține de cât de perfectă ești. Să nu fiu înțeleasă greșit, căci apreciez munca fiecaruia în parte. Și eu consum astfel de conținut. Până la urmă este o inspirație, un fel de educație de stil.

Cu toate acestea, de fiecare dată când m-am întrebat ce am de oferit lumii prin poatările pe care le fac aici sau în social media, mi-am pus întrebarea: “pentru ce vrei ca oamenii să își amintească de tine?”

Aș putea fi și eu fata drăguță care discută despre importanța curățării tenului sau despre alegerea corectă a fondului de ten. Mi-ar plăcea să am răbdare să potrivesc ținute, să ies în parc la ședințe foto și să fiu lăudată ca fiind o divă digitală.

Doar că feminitatea mea nu se rezumă la haine și produse de beauty. Dacă aș începe să mă învârt în această zonă cu siguranță nu aș străluci. Nu m-ar face fericită să am un număr mare de like-uri, deși cu siguranță aș atrage atenția brandurilor.

Am povestit într-o prezentare despre public speaking despre mine din gimnaziu. Pe când colegele mele descopereau îngrijirea personală, eu căutam moduri să le vând produse de beauty. Nu încercam să le înțeleg rostul (produselor), ci voiam să fac altceva. Nu mi-a păsar de ambalaj, am crezut mereu că doar esența e importantă.

Primul blog pe care am scris a fost unul despre produse de beauty. L-am șters când am înțeles că nu eta altceva decât un “site de vânzări”.

Ce vreau eu să subliniez sunt acele detalii care de multe ori scapă ochiului. Fie că e vorba de natură, oamenii sau întâmplări. Nu zic că îmi și iese. În fiecare zi învăț ceva nou și am impresia că nu știu nimic.

Fac lucrurile diferit și am ales mereu drumul cel mai greu. De ce? Bunul Dumnezeu știe. Dar îmi place atât de mult ceea ce fac. Știu, în ultimul timp nu s-a văzut și nici nu pot promite că se va vedea într-un viitor apropiat. Cert este că încă sunt aici și încă vreau să fiu altfel.

Mulțumesc pentru tot sprijinul și susținerea, înseamnă enorm pentru mine! Să știu că oamenii așteaptă articolele mele, că nu sunt doar forme fără fond, ci au și o finalitate e cu adevărat o împlinire.

Încă visez să schimb lumea și, deși nu am un plan, promit să improvizez pe parcurs.

A vorbit acum baba din mine 🙂