Castelul Corvinilor – o altă călătorie într-un timp îndepărtat

Vă propun să călătorim și mai departe în timp decât am făcut-o în articolul precedent. Pe vremea când Columb descopera America, iar Constantinopolul era cucerit de turci, în Transilvania răsărea un castel cu ism de poveste.

Castelul Corvinilor, unul dintre cele mai frumoase castele din lume, este plasat în topul destinațiilor de basm din Europa. Concurează cot la cot cu Castelul Neuschwanstein din Germania, Castelul Chambord din Franta și Alcazar de Segovia din Spania.

Nu mi se pare deloc surprinzător, pentru că puterea lui de-a te duce înapoi în timp este la fel de reală precum camera de tortură sau patul conjugal, turnurile de apărare și panorama oferită de acestea.

Castelul Corvinilor veghează tăcut de secole

Castelul Corvinilor veghează asupra orașului Hunedoara și te invită să uiți de toate peisajele contrastante din jur. Pentru că da, priveliștea din jur este tristă. Natura și-a reluat cursul firesc îngropând, ascunzând și cucerind fiecare milimetru de beton, fier și alte urme umane.

Pârâul Zlăști mai susură ușor la poalele stâncii pe care este construit castelul. A pierdut și el șirul oamenilor care au trecut peste podul care duce la intrarea principală. Ostași, voievozi în trecut și turiștii din prezent. Peste 230.000 pe an.

M-am simțit ca în GoT

Prima senzație avută în curtea castelului a fost că fac parte din Game of Thrones. Serios, locul se mulează perfect cu peisajele din serialul care a fascinat un glob întreg. Lipsea dragonul și imensa hartă pictată pe jos.

Nu este de mirare că aici s-au turnat nenumărate filme. Fie din istoria românilor: Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Alexandru Lăpușneanu, fie din istoria universală.

Din câte am înțeles, castelul este deschis acestor gen de colaborări. Fiind în regim de autofinanțare (iar dacă greșesc, vă rog să mă corectați) este destul de greu să întreți un loc atât de mare.

În plus, biletele de intare sunt jenant de ieftine. Tarifele și programul le puteți accesa aici.

Încăperile te înbie la visare

Încăperile par reci, de nelocuit, iar lumina care intră în camere pare singura sursă de căldură. Cu toate acestea, fiecare cameră are o aură care te îmbie să îți imaginezi vremea voievozilor și a domnițelor din Evul Mediu.

Multe s-au schimbat din secolul al XV-lea și până în prezent, însă știu sigur că un lucru a rămas identic – grația cu care construcția împunge albastrul cerului. Romantic, aș asemăna-o cu un străjer solid, puternic, dar în aceași timp bun, milos.

Neschimbat a rămas și donjonul, ultimul turn de apărare. ”Nu te teme” sau turnul cel mai înalt al castelului a rămas așa cum Iancu de Hunedoara l-a construit. Totodată, galeria și sala cavalerilor redau fidel vremurile demult apuse.

Arhitectura este reprezentativă pentru zona de sud-est a Europei medievale

De menționat este că, fiind prima fortificație de piatră de la Hunedoara, iar construcția realizându-se direct pe stâncă, castelul nu are doar o poveste fascinantă, ci și o arhitectură deosebită.

Există un grad înalt, reprezentativ pentru maimăria militară din sud-estul Europei. Acesta întrunește elemente dezvoltate de arhitectură civilă, de inspirație franceză, unică în acea perioadă mai ales în spațul dominat de regatul maghiar.

Mai multe tururi ghidate, poate indicatoare mai clare

M-am bucurat văzând schele în jurul castelului, semn că este mențiunut și reparat când este cazul. Habar n-am care este adevărata implicare în întreținerea acestui obiectiv, dar știu sigur că mi-ar fi plăcut un pic mai multă organizare.

Poate tururi cu ghid, poate indicatoare de ghidaj mai evidente, poate și un magazin de suveniruri un pic mai vizibil. Mi-a plăcut faptul că locul este curat, îngrijit și cum am mai spus: te înbie la visare.

Una peste alta, dacă ajungeți în zona, musai să vedeți această bijuterie medievală. Știe să pozeze, iar fântâna din castel este magică. Serios, mi-am pus o dorință, am aruncat câteva monede și dorința s-a împlinit.

Nu mă credeți pe cuvânt? Aia e, încercați când ajungeți acolo. Și nu uitați, vreau și eu o poză! 🙂

Mai multe fotografii aici.