”E uşor a scrie versuri

Când nimic nu ai a spune,
Înşirând cuvinte goale
Ce din coadă au să sune.” – Mihai Eminescu, Criticilor mei

Așa spun unii și despre cei care scriu pe un blog care nu aparține unei nișe. Un blog de nișă înseamnă un blog care se concentrează pe un anumit subiect și în care sunt publicate articole dedicate. Bloggerul fiind pasionat de subiectul respectiv, va citi cu plăcere, va scrie cu plăcere, va studia îndeaproape cuvintele cheie și își va dori să ajungă pe aripile succesului. De exemplu blogurile culinare sunt de nișă sau cele dedicate IT-ului, PR-ului, parenting&co.

Cititorii caută pe google anumite cuvinte pe care-i interesează, cum ar fi oferte de televizoare și se ghidează după cele câteva mii de rezultate. Evident că nu vor parcurge toate acele pagini, ci vor da click pe cele care-i atrag, fie că este vorba despre magazinele de specialitate sau despre review-urile bloggerilor. Așa că da, este mult mai comod drumul către popularitate atunci când ai un blog de nișă.

Treburile se complică când blogul nu se axează pe ceva anume, când bloggerul scrie pentru că așa simte nevoia sau pentru că pur și simplu vrea să-și hrănească pofta. Unii scriu cu gândul că alții se pot regăsi în întâmplările lor. Este destul de greu să-ți găsești menirea ca blogger, atunci când nu scrii despre ceva anume.

Blogul meu nu va fi niciodată unul de nisă, pentru că eu nu voi fi niciodată atât de dedicată unui subiect. Este fix o tâmpenie ceea ce am zis mai sus, dar așa este. Cumva știu că nu voi fi niciodată să mă dedic în totalitate gătitului sau că nu voi putea citi atât de multe cărți încât să îi țin pe cititorii mei la curent dacă nu zilnic, măcar săptămânal. Așa că aici veți găsi de toate, câte un pic din fiecare. Veți găsi o parte din fiecare om din viața mea, veți găsi câte un moment care m-a marcat, veți citi despre luptele mele cu mine și cu restul lumii și îmi veți vedea zbuciumul în încercarea de a schimba ceva. Nu pot să trec pe stradă
ascultând pur și simplu muzică la căștile mele Sony (din Center) și să ignor lumea care mă înconjoară, pentru că pur și simplu, oricâte gadgeturi și și chestii mișto există pe piață și în magazinele Sony Center, nu există măcar o secundă în fiecare zi în care timpul să nu se oprească pentru mine și să mă gândesc cât de frumoasă este lumea care mă înconjoară.

Poate că nu scriu fenomenal și poate că niciodată nu-mi voi lăsa cu adevărat amprenta în acest domeniu (să zic așa), dar vorba aceea Carpe diem!

Iar dacă rândurile mele sunt goale, atunci fie și așa. Există un loc pentru orice și oricine în lumea aceasta, chiar și pentru câteva rânduri goale (ca și volum, ocupă relativ puțin).