La ce să fii atent dacă ai trecut prin COVID19

A trecut ceva timp de când nu am scris și nici nu promit că revin în forță. Cu toate acestea, mi se pare foarte important să vorbim despre unele lucruri care, deși pot părea banale, foarte multă lume le ignoră.

Având în vedere contextul actual – adică cel al pandemiei cu SARS-COV2, vreau să atrag atenția asupra unor manifestări fizice ca urmare a trecerii prin boală. Cu alte cuvinte, vei regăsi aici simptome pe care le poți resimți dacă ai fost infectat cu SARS-COV2.

De menționat este că aceste simptome pot apărea sau pot continuă după boală. La unele persoane acestea se manifestă pe parcursul câtorva săptămâni sau chiar luni. Pot apărea chiar și după forme ușoare de boală care inițial s-au manifestat că și cum n-ar fi.

Simptome care pot persista sau apărea după ce ai trecut prin COVID19

Printre ele se regăsește dificultatea de a respiră – dispneea, oboseală și slăbiciune. Ele se pot intensifica după efort fizic sau psihic. Uneori întâlnim și difcultate de concetrare, tuse, dureri în piept ori de stomac, dureri de cap, diaree. În sfera cardiovasculară, regăsim palpitațiile – bătăile resimțite conștient ale inimii. Durerile musculare sau articulare, senzație de amorțeală și furnicături, probleme de somn precum insomnii sau acel somn care nu te ajuta să te odinesti, schimbări bruște de stare. Pot exista rash-ul cutanat, modificări ale mirosului și a gustului, chiar dereglări menstruale în cazul femeilor.

Fiind un virus cu afectare multisistemica, trebuie să înțelegi că inima, plămânii, rinichi, pielea și chiar creierul pot rămâne cu urme după trecerea prin boală. Fiind implicat sistemul imun, SARS-COV2 poate declanșa sau agrava boli autoimune, în care celulele proprii organismului se atacă între ele.

La ce să fii atent dacă ai trecut prin COVID19

Chiar dacă ai trecut prin COVID19 și nu resimți nici un astfel de simptom, se recomandă să mergi la un consult cardiologic și pneumologic pentru a verifică dacă nu există urmări pe termen lung. De asemenea, analizele de sânge – hemoleucograma, probele hepatice, renale, ionogramă și altele mai specifice indicate de un medic specialist, sunt esențiale cel puțin o dată pe an. Așa cum am spus mereu, prevenția este mai simplă și mai ieftină decât tratamentul în sine.

În continuare și penru moment, vaccinul este cea mai bună metodă de prevenție. Purtarea măștii, evitarea locurilor aglomerate, spălatul corect pe mâini fac și ele parte din arsenalul de protecție împotriva COVID19.

Cu toții ne-am săturat de această pandemie și de acest virus. Din păcate, circulă printre noi și suntem singurii responsabili de a ne proteja pe noi și pe cei dragi.

Să ne recitim cu bine! 🌺

Surse: articol 1CDC;