Sunt ambidextră și mă laud cu asta pentru că pot

ambidextru, -ă = persoană care se folosește cu aceeași îndemânare de ambele mâini

Sunt ambidextră și nu mulți știu acest lucru despre mine. Mărturisesc totuși că este destul de ciudat uneori, mai ales în anumite zile când pot scrie doar cu stânga sau doar cu dreapta.

Cândva știam despre mine că sunt stângace, dar care scrie cu dreapta. Apoi, brusc, în clasa a XII-a am început să scriu și cu stânga. Tentativele au fost de mult, însă seriosul vine la greu. Diferă puțin doar unghiul de înclinație și câteodată spațiile pe care le las între litere, cuvinte, rânduri.

Nu mai îmi aduc aminte cum și de ce am învățat să scriu cu dreapta, însă chiar dacă mă descurc bine
de tot și cu stânga, parcă-s mai sigură pe dreapta – când vorbim de scris.

La cusut, colorat, desenat, călcat, dat cu asipiratorul, ba chiar și la tenis – hop cu stânga.

Mai știu să scriu în oglindă cu ambele mâini și scriu destul de frumos. Habar nu am la ce mă ajută asta,. În afară de acele momente când îmi place să mă dau mare cu această calitatea a mea.

Însă acest lucru nu este valabil doar la scris. În ultimul timp, mai ales, am observat că pot tăia pâinea și cu mâna dreaptă. Am făcut-o doar cu stânga o bună perioadă de timp, că pot mânca cu lingura și ținând-o în mâna dreaptă sau că pot șuta cu ambele picioare.

Nu știu dacă toată această ambiguitate a mea merge atât de departe, încât să îmi facă varză și creierii. Adică partea mea stângă de creier să se certe cu cea dreaptă pentru că fiecare se crede mai deșteaptă. Deși, medical vorbind, ceea ce am spus eu mai sus e o tâmpenie, uneori așa merg treburile și în capul meu.

Fără să par arogantă, sunt singura persoană pe care o cunosc care e ambidextră. Mă rog, partea cu cunoscutul de sine este relativă și ea. Și acum, să vă demonstrez:

Voi ce ”secrete” de construcție aveți? 🙂