Pe facebook sunt omul cu dileme. Prietenii mei râd când am o nedumerire și iau telefonul în mână. Știu că urmează #dilemazilei chiar dacă uneori e în miez de noapte. Iată că extind această dilemă a zilei și pe blog cu o nedumerire care mă apasă de ceva timp.

De când au devenit sărbătorile o corvoadă? Fie că este Crăciun sau Paști, acele sărbători pe care le petrecem în familie sunt un stres, un chin, un must prin care fiecare trebuie să trecem de două ori pe an. Cel puțin.

Oamenii aveau timp să se bucure de munca.

Habar n-am cum era pe vremuri. Pot doar să-mi imaginez că oamenii, având tot timpul din lume, se bucurau să pregătescă bucate, să așeze masa. Era acel moment când toată familia se dedica spiritului sărbătorii.

Între timp, întreg procesul a devenit un stres. Gaura neagră în care se scurg orele și rapiditate cu care ne scapă printre degete secundele ne solicită prea mult, ne aglomerează, ne sufocă. Alergătura din magazine, dorința de a cumpăra cât mai multe, neliniștea cu care mamele noastre pregătesc prăjituri și mâncare.

Cumpărături, cadouri, nervi, trafic.

Trecem pe repede înainte cu nervi și grabă. Alergăm spre locurile natale, facem slalom printre mașini, mai băgăm și o curățenie între timp, pentru ca totul să fie perfect. Doar Paștile bat la ușă.

Și ne ajunge ziua de Paști, dumnica aceea când oamenii mănâncă cu nesaț după 40 de zile de post. Ziua în care ar trebui să mulțumim pentru tot ce suntem și tot ceea ce avem.

Însă nu putem pentru că nu suntem în largul nostru. Întreg haosul care ne-a adus aici te dezgustă și ne fac să ne simțim ca și cum am fi obligați, constrânși.

De când au devenit sărbătorile o corvoadă?

Ajungi să urăști sărbătorile, să te cerți cu propia-ți familie din simplul motiv că întreg procesul a devenit o corvoadă.

Nu pot să nu mă întreb ce s-a pierdut mai exact pe drumul până aici. Să fie viteza hilar de mare cu care trece timpul sau pur și simplu o ambiție bolnavă de a păstra obiceiuri pe care nu le mai simțim?

Nu-mi mai bat capul. Vă las pe voi să găsiți răspunsul. Eu merg la cumpărături prin trafic și haos. 🙂