Ora jazz festival – o experiență pe care veți vrea să o retrăiți
Muzică bună, artiști talentați și atmosferă plăcută. Așa aș rezuma eu seara zilei de sâmbătă.
Sâmbăta aceasta, pe data de 21 septembrie, de la ora 19:00, am participat la Ora Jazz Festival. Festivalul se află la cea de-a doua ediție. S-a desfășurat între 20 și 22 septembrie în Oradea, la Sinagoga Sion. Prețul unui bilet pentru o zi a fost de 70 de lei. Pentru toate cele trei zile ale festivalului acesta a costat 180 de lei. În seara fiecărei zile, începând cu ora 19:00 și până în jurul orei 23:00, au concertat artiști de peste hotare. De ce nu artiști locali? Ei bine, explicația Simonei Giura, reprezentanta Asociației Culturale Mono (ACMONO) – asociație ce s-a ocupat de organizarea și buna desfășurare a evenimentului-, este simplă: orădenii pot să beneficieze de concertele artiștilor de jazz locali și în cadrul altor împrejurări.
Înainte de concert
Așadar, în jurul orei 18:20 mă aflam la intrarea în Sinagoga Sion. În urma scanării biletului am primit o brățară (vă explic imediat și de ce) și permisiunea de a mă așeza oriunde doresc. Am profitat de faptul că nu multă lume își făcuse încă apariția și m-am așezat printre primele rânduri. Pentru că am ajuns acolo atât de repede am asistat și la sound check.
Despre concertul propriu-zis
Primii artiști ce au urcat pe scenă au fost trei la număr: pianistul Dezső Oláh, contrabasistul Péter Oláh și Lakatos Pecek András la baterie, ei alcătuind Oláh Dezső Trio.
Dezső Oláh – pianist 
Péter Oláh – contrabasist
Pianistul, născut la 1986, este unul dintre cei mai renumiți muzicieni și compozitori ai Ungariei. Cariera sa muzicală a fost recompensată prin diverse premii distinse. În cadrul festivalului de jazz de la Oradea, acest trio a interpretat lucrarea care le-a adus mult dorita recunoaștere muzicală: ”Reflections of Béla Bartók’s Six Romanian Dances”. Lucrarea originală este formată din șase compoziții: „Jocul cu bâta”(I), „Brâul”(II), „Pe loc”(III), „Buciumeana” (IV), „Poarga românească”(V), „Mărunțel”(VI). Dezső Oláh a adaptat și a intercalat în această lucrare elemente aparținând propriului său stil, lucrarea păstrând totodată carcteristicile originalului. Cel mai mult mi-a plăcut cum, pentru fiecare instrument, a existat un solo de câteva minute. Muzicienii și-au demonstrat îndemânarea și publicul a putut să aprecieze talentul fiecărui membru al trioului în mod individual.
Eroii din spatele scenei
După ce trioul a interpretat ultima lucrare a serii, a coborât de pe scenă și locul lor a fost ocupat de echipa ce s-a ocupat de pregătirea scenei între cele două acte muzicale ale serii. Aici revin în discuție brățările oferite la intrare. În timpul pauzei dintre interpretări, publicul a putut să iasă afară, să se plimbe, să își cumpere o cafea. Rolul brățării a fost de recunoștere, de a-i diferenția pe cei ce au achiziționat un bilet de cei ce nu au făcut-o. Pe deasupra, am apreciat rapiditatea și profesionalismul de care au dat dovadă cei din echipa responsabilă cu echipamentele muzicale și amenajarea scenei. Din punctul meu de vedere, totul a decurs în mod impecabil.
O îmbinare armonioasă
Ilhan Erșahin – saxofonist 
Oceanvs Orientalis – parte electronică
Cel de-a doilea si ultimul concert al serii a fost susținut de saxofonistul Ilhan Erșahin și Oceanvs Orientalis care s-a ocupat de partea electronică a muzicii. Artiștii de origine turcă și-au câștigat faima în cluburile din Statele Unite ale Americii, acolo cunoscându-se. Ilhan este celebru pentru colaborările sale, câteva exemple fiind: Erik Truffaz, Red Hot Chili Peppers, dar în special pentru proiectul ce a luat naștere în 2008, în Istanbul, Turcia – Istanbul Sessions. Alte proiecte sau colaborări cunoscute sunt Wonderland, Love trio, Nublu Orchestra, Wax Poetic, I led 3 lives și multe altele. Oceanvs Orientalis este cunoscut pentru compozițiile sale autentice, cu influențe estice; este un expert al muzicii electronice.
În cadrul Ora Jazz Festival, cei doi și-au început concertul cu un solo de pian acompaniat de elemente ale muzicii electronice. Deși stilurile lor sunt diferite din punct de vedere al genului muzical, ambii artiști au o pasiune pentru improvizație.
Am fost foarte suprinsă de cât de armonios a sunat totul, însă a fost o surpriză plăcută. La fel ca și mine, publicul a fost luat prin surprindere, dar am remarcat cum, pe parcursul concertului, mulți dintre cei prezenți indicau faptul că muzica este pe placul lor prin mișcări ritmate ale capului, mâinilor, ba chiar ale corpului.
Pe parcursul concertului, Ilhan a stăpânit cu dibăcie pianul și saxofonul, demonstrându-și din nou priceperea. Am fost bucuroasă când, după încheierea concertului, la insistențele publicului, cei doi au revenit pe scenă pentru a mai interpreta o lucrare. Ilhan a vorbit despre ultima melodie în felul următor:
„This last song was actually written the day we met. He (Oceanvs Orientalis) invited me to his apartment to work on music. That’s how we became friends and this song was born”.
Am considerat relatarea ca fiind o modalitate perfectă de a forma o conexiune cu publicul.
Opinii personale și idei după concert
Pot să spun cu certutudine că a fost o seară minunată, cu artiști talentați și muzică care mi-a plăcut foarte mult.
Am fost dezamăgită totuși de un lucru. Am sperat că vor participa mai multe categorii de vârstă; voiam să văd adolescenți, adulți și vârstnici, simțindu-se bine și bucurându-se de muzică. Poate ajugem să ducem acest lucru la realizare până la următoarea ediție.
Dacă am regrete? Unul singur. Mi-aș fi dorit să particip și la prima ediție a festivalului, atât de tare mi-a plăcut concertul. Prin urmare, eu sper ca anul viitor, la cea de-a treia ediție să ne întâlnim. Eu voi fi acolo și vă aștept și pe voi în număr cât mai mare.
Vă aștept să îmi spuneți dacă ați participat (și cu ce părere ați rămas) sau doriți să participați la un astfel de concert (și ce așteptări aveți) în comentarii. Între timp, să ne recitim cu bine!
Fotografii de: Robert Costea
Un articol de Bianca Slab din Internship-ul de Content Writing
