În 6:27 de minute despre dor
Am o mie de gânduri și un nod în gât. Nu mai văd nimic clar și am impresia că nimic nu are logică. Poate nici ora nu mă ajută prea mult sau nori de pe cer. Astă-seară am plâns. Am plâns de supărare că în Cehia nu există wi-fi decât în pub-uri, iar internetul este cum este. Și nu, nu pot face nimic. Dar mor de dorul LUI și nu credeam că voi spune asta vreodată, dar parcă mă sugrumă.
Pe cine? Pe mine, cea care era sceptică, nu credea în dependența în iubire, nu credea că iubirea doare. Nu! Nici măcar apa de toaleta de pe bluza care mi-a lăsat-o nu mă alină. Da, încă miroase după două săptămâni.
Adorm cu acea bluză în brațe și dimineața mă cert pentru că în loc să miroase a el, miroase din ce în ce mai tare a mine – adică a nimic, pentru că nu-mi simt mirosul. In To You by CK este preferatul lui când sunt dată cu el. Și mie îmi place, dar acum mi-e greață de el și nu vreau să ”îl stric pe gâște”
Nu am fost niciodată adepta raionului dedicat aromelor feminine,
dar mereu mi-au plăcut aromele fine, suave, cât mai delicate. Parfumul este ca o mărturie, sau așa îl văd eu.
Știu care este aroma exLUI pe care eu o iubesc atât de mult și chiar dacă mi-aș cumpăra parfumul, fără pielea exLUI acesta nu ar avea nici un efect. Doar o aromă în vânt.
Pentru că nu lucrul sau aroma în sine sunt importante, ci persoana de care ne aduc aminte. Orice lucru care aparține cuiva îi ia posesorului un strop din personalitatea sa. Fie că este vorba despre o bluză, despre o pereche de pantofi sau despre animalul de companie. Toate iau forma după cel care le poartă sau după cel care le este stăpân.
Iubirea asta, ard-o focul, e ca o furtună. Da, am plâns azi, pentru că cele 17:02 minute pe skype nu au fost de ajuns, pentru că nimic ce este tehnologie nu este de ajuns.
Orice ar face cineva, distanța nu o vom putea rupe nici prin telefoane, nici prin viber, facebook sau whatsapp. Oamenii sunt făcuți să fie împreună fizic, dar și sufletesc, sunt făcuți să-și poarte furtunile împreună și să împartă crucea vieții.
Și da, problema mea este răbdare și timpul ăsta, care parcă al naibii acum are infinită răbdare.
Alina Gheorghe
Buna. Te invit la un concurs cu tema: „Ce ai face 88.000 de lei? O fapta buna sau ti-ai satisface o placere vinovata?” Astfel premiez cele mai bune trei articole:
Premiul 1 – 500 de lei;
Premiul 2 – 200 de lei;
Premiul 3 – 100 de lei.
Scrie un articol si castiga! Castiga cu visul tau si demonstreaza-mi cat esti de iscusit in taina scrisului! Mai ai la dispozitie exact o saptamana!
Mult succes!
http://literestacojii.wordpress.com/2014/09/02/concurs-avbs-credit
Destainuirile Mariei
pentru că nimic ce este tehnologie nu este de ajuns. Orice ar face cineva, distanța nu o vom putea rupe nici prin telefoane, nici prin viber, facebook sau whatsapp. Oamenii sunt făcuți să fie împreună fizic, dar și sufletesc, sunt făcuți să-și poarte furtunile împreună și să împartă crucea vieții.,,,Adevarat,mi-ai citi gandurile.