Aștept să public acest articol încă de duminica trecută. Scrisesem un text destul de critic la adresa orașului natal. Că n-avem, că nu dregem, că uită-te ce frumos e la Cluj, ce Grădină Botanică au ei acolo.

L-am lăsat în schițe, am intrat și a doua zi. Am șters, am rescris și tot nu l-am publicat. Cred că a fost nevoie de o vizită la Timfloralis pentru a mă prinde că judec prea dur. Da, Grădina Botanică din Cluj are 14 hectare și peste 10.000 de specii de plante. Este situată în buricul orașul și e o oază de natură și liniște în mijlocul unui orak agitat.

E populată în orice moment al zilei de oameni care doresc să își liniștească neuronii, iar diversitatea plantelor o face interesantă în orice moment din an. Și deși e populată, credeți-mă, e loc pentru toată lumea. Sâmbăta trecută, când am vizitat-o, am regăsit o explozie de lalalele. Zeci de specii și culori, mii de fotografii de făcut. M-am rezumat doar la câteva sute 😀 .

Când intri, pur și simplu te lovești de ele. Apoi, dacă mergi spre stânga ajungi în Grădina Japoneză, un loc teleportat parcă din țara soarelui-răsare. Pe măsură ce te pierzi pe aleile grădinii, descoperi natura în stare neatinsă și totuși îngrijită. Poate părea un paradox, însă e atât de multă liniște încât cu o carte bună și câteva ore libere te deconectezi garantat de la cotidian.

Desigur, n-am avut timpul necesar să citesc acolo, căci am vrut să văd fiecare colțișor. Am înaintat spre turnul de apă care speram că va descoperi o priveliște asupra orașului. Nu a fost așa, cred că i-ar mai trebui câțiva metri. Într-un final am mai făcut câteva poze alături de draga mea Timea și am pornit spre centru.

Câteva concluzii despre Grădina Botanică

Super îngrijită și totuși sălbatică, Grădina Botanică trebuie să fie un obiectiv pe lista de vizitat în Cluj. Aș povesti mai multe, dar vă las să vă bucurați de imaginile de amator. Mă apuc de următorul articol care va fi tot despre flori. Sper că nu v-ați săturat de primăvară 🙂 .