De ce să nu lași gastrita netratată

Așa cum am învățat la facultate, nu tratezi boala, ci tratezi omul. Aceeași boală poate avea manifestări complet diferite la doi oameni și totuși încadrabile într-un tipar. Experiența medicului, dar și felul în care rămâne la zi cu toate noutățile și descoperirile din domeniu, îl va ajuta pe acesta să investigheze, să diagnosticheze și să trateze corect fiecare pacient.

O spun de fiecare dată și știu că mă repet. Prevenția este mult mai ieftină decât tratamentul, mult mai puțin dureroasă și de departe mai greu de făcut.

Oamenii au tendința de a ignora problema până când doare atât de tare încât nu mai pot suporta. De ce? Probabil de teamă sau din speranța că, odată ignorate, simptomele vor dispărea peste noapte.

Ei bine, acest lucru cu siguranță nu se întâmplă în cazul gastritei.

Suferințele stomacului și ale duodenului dau simptome în care durerea epigastrică, în coșul pieptului, este predominantă. Aceasta este ritmată de alimentație și nu iradiază în altă zonă.

Durerea este într-un punct fix și poate apărea imediat după masă. Vorbim atunci despre gastrită sau ulcer gastric. Când durerea apare tardiv, după 1 – 11 ore după masă și atunci ne gândim la ulcer duodenal.

Pentru că îmi doresc să înțelegeți cât mai bine cum puteți evita această suferință, vreau să discutăm despre fiziologia digestiei și despre cât de important este să mestecăm cât mai bine alimentele. Atunci când introducem bolul alimentar în cavitatea bucală, adică băgăm o lingură de mâncare în gură, se declanșează reflexul masticator.

Acesta are rolul de pune în mișcare mandibula și de produce mișcări de sus în jos. Masticația sau mestecatul este important pentru digestia tuturor alimentelor. Cel mai important este să mestecăm cât putem de bine fructele și legumele pentru că acestea conțin membrane celulozice nedigerabile.

Totodată, mestecatul ajută la digestie pentru că enzimele digestive acționează pe suprafața particulelor alimentare. Ritmul de digestie al unor alimente depinde în mod absolut de suprafața totală expusă secrețiilor digestive. Pe scurt, bucățile mari, nemestecate corect, nu ajung să fie descopunse la nivelul necesar absorbției și automat îngreunează munca stomacului, dar și cea a tubului digestiv. 

În altă ordine de idei, bucățile mari, nemestecate provoacă fenomenul de excoriație, adică ulcerație ușoară a mucoaselor.

Practic, te julești singur pe interior, iar cu timpul aceste leziuni se pot transforma în ulcer și alte nebunii. 

După ce bolul alimentar a fost masticat, acesta va coborî prin faringe și esofag și va ajunge în stomac. Acest organ are trei funcții importante. Prima este aceea de a stoca o cantitate destul de mare de alimente. Apoi, acestea vor fi amestecate cu sucurile gastrice, descopuse și pregătite să plece mai departe spre duoden și tractul intestinal inferior.

Iată că am menționat deja și a doua funcție, anume amestecarea bolului alimentar cu sucurile gastrice până când acesta va deveni un fel de pastă semifluidă numită chim. A treia funcție este cea de evacuare lentă a chimului spre duoden. 

Așadar, cu cât alimentele sunt mai mici, cu atât digestia gastrică are loc mai rapid.

Gastrita acută

Factorii care declanșează gatrita sunt multipli. Alimentația joacă un rol important. Totuși, în etiologia acestei patologii pot interveni stresul – și atunci vorbim despre gastrita de stres, medicamentele – în special anitinflamatoarele nesteriodiene (aspirina, diclofenac, ibuprofen – mai multe aici), consumul de alcool.

Toate acestea pot defini o gastrită acută. Aceasta se manifestă printr-o durere în epigastru și vărsături, hematemeză (vărsătură cu sânge) sau melenă (scaun cu sânge digerat, negru ca zațul de cafea) și apare îndeosebi după unul dintre factorii mai sus menționați. 

Gastrita cronică

Deși dă aceași simptomatologie ca și gastrita acută, această formă este de obicei mai insidioasă și nu are legătură cu un eveniment acut. Un principal agent etiologic în cazul gastritei cronice poate fi infecția cu Helicobacter pylori abuzul cronic de medicație antiinflamatorie nesteroidiană, refluxul duodenal și uneori un mecanism autoimun care produce atrofie mucoasei gatrice.

Tocmai din acest motiv, distingem trei tipuri diferite de gastrite cronice:

• tipul A – gastrita cronică autoimună, mai frecventă la vârstnici și de cele mai multe ori asimptomatică. Aceasta se poate asocia cu anemia pernicioasă (deficit de vitamina B12 prin absența absorbției acesteia din alimente) și este un factor important de risc pentru cancerul gastric.
• tipul B – acest tip de gastrită este asociat cu Helicobacter pylori. 

De oricare tip ar fi gastrita, lucrul cel mai important pe care mi-aș dori să îl reții este faptul că se poate trata. Diagnosticată la timpul potrivit te poate feri de multe alte dureri. Spun acest lucru pentru că gastrita se poate complica cu ulcer, iar în cazurile complet ignorate cu hemoragie digestivă superioară, perforația stomacului sau cancer gastric. Dacă ai astfel de simptome, nu ezita să apelezi la un medic gastroenterolog.

Dr. Singh Ravindra te poate ajuta și îndruma pe drumul cel bun.

Acestea fiid spuse, nu uita că sănătatea ta este cel mai de preț lucru pe care îl ai. Să ne recitim cu bine! 🙂

Cronica de sănătate este o rubrică susținută de Clinicile Medici’s.