Despre cărți în 2015

Pentru că tot ziceam că 2015 a fost un an urât, continuu seria de ”văicăreli” și spun cu tristețe că nici reading challenge-ul nu-l pot duce la bun sfârșit. Dacă până în septembrie stăteam excelent la acest capitol, ba chiar eram cu două cărți în față decât programasem, acum sunt cu două cărți în urmă și nu cred că pot recupera.

Am două cărți de care m-am apucat, una prin noiembrie și alta zilele trecute.

Prima se numește Er ist wieder da sau Ia uite cine s-a întors scrisă de Timur Vermes. Este o poveste care-l prezintă pe Adolf Hitler trezindu-se în Berlinul anului 2011. Nu sunt foarte adâncită în poveste încă, dar pare foarte interesant și sunt curioasă dacă lumea va înțelege că el s-a întors și că are planuri mari.

A doua este cartea Anei Mănescu – Stresul dintre orgasme, lectură de care m-am apucat luni. Am citit tot ce a scris această tânără autoare și i-am urmărit evoluția. E interesant să observi un autor cum crește și se dezvoltă și mă simt  onorată că am această ocazie. Scriitura nu se dezice de la primele două cărți ale Anei, același stil plin de metafore și cu o imensă capacitate de-ați ridica semne de întrebare.

Astăzi mi-am așezat fotoliul lângă geam și am călătorit în timp și spațiu. Ce dor mi-a fost de acest sentiment de liniște pe care doar o carte ți-l poate oferi. Timpul și lumea încremenise în jurul meu și doar Roberto exista, iar eu în umbra lui.

Pe cuvânt că nu-i pot înțelege pe cei cărora nu le place să citească. Nu-i judec, doar că nu-i înțeleg.

Cărțile pe care le-am citit în 2015 au fost cărți bune. Nu excelente, dar bune. Una singură mi-a rămas cu adevărat la suflet și pot spune că a devenit cartea mea preferată – Birdsong (Sebastian Faulks).

Acum încerc să pun cap la cap lista cărților pentru 2016. Sau poate voi alege să citesc ce-mi pică în mână. M-am săturat de liste și listuțe. Să mai lăsăm viața și la întâmplare, zic. 😀