😊 12 ani de blog

Cândva luna aceasta s-au împlinit 12 ani de când scriu pe blog. N-am de gând să reiau o scurtă istorie, căci cine-i curios, poate răsfoi – – am făcut una acum 2 ani, nu s-au schimbat prea multe. Citește aici. 12 ani sunt mulți și în același timp o dâră de praf pentru istorie.

S-au adunat 897 de articole publicate. Îți spun sigur că ar fi fost mai multe, dar într-un an plin de aplomb, am făcut curat. Am șters, am coafat pentru că am simțit că nu mă mai reprezintă.

Nu știu dacă am făcut bine sau nu, dar la momentul respectiv cred că am luat cea mai bună decizie cu toate informațiile pe care le aveam atunci.

M-a întrebat o doamnă de la o agenție de publicitate la un moment dat dacă vreau să-mi vând blogul. Am râs pentru că mi s-a părut că-și bate joc de mine. Dacă nu era un blog personal, aș fi înțeles întrebarea.

După 12 ani de blog

A fost mereu ca o joacă acest loc. La un moment dat aveam impresia că poți lupta prin cuvinte cu lucrurile care te supără. Un fel de mentalitate desprinsă din iluminism. Nu pot să nu râd de aroganța de care am dat dovadă. Cine mă cred să am tupeul să cred că pot schimba ceva, pe cineva?

După 12 ani de blog, știu că mare brânză nu fac, dar este totuși puțin mai mult, puțin altfel decât ce face majoritatea. Ceea ce este deja un plus pentru mine. Însă nu o fac pentru plusuri sau steluțe colorate puse-n piept. O foarte multă vreme am scris pentru că nu-mi dădea pace anxietatea.

De ceva timp am făcut-o când am simțit pentru că nu consider neapărat că am ceva de spus. Aș vrea totuși să se schimbe acest lucru. Oricine are ceva de spus, iar internetul ne oferă tuturor această șansă.

Mai știu și că suntem în 2024 și aproape nimeni nu mai citește. E veche și foarte fumată și această mentalitate. Oameni care mai citesc încă sunt. Dovadă faptul că și atunci când nu mișc un deget aici luni de zile, tot se găsesc câteva sute de oameni lunar să arunce un ochi pe câte un articol rătăcit și prăfuit. Tot uit acest lucru. Tot uit că sub o formă sau alta, blogul mă face să fiu diferită. Și-mi place să fiu altfel.

Ce-mi doresc după 12 ani

Deși nu debordez de entuziasm, îmi doresc să rămân tot aici și peste 12 ani. Să am șansa și libertatea să scriu. Poate și voința și disciplina să o fac mai organizat. Blogul e la vârsta adolescenței acum, ar trebui să fie rebel, nu?

Nu fac nicio promisiune. Dar mi-ar plăcea. Mi-ar plăcea să pot scrie mai des. Măcar de dragul sunetului pe care-l fac tastele când intru în travaliu cu câte un text. Am și câteva idei. Poate, poate…

Să ne recitim cu bine! 😊

Sursă foto