Pietre la fiere. Ce să fac cu ele? Despre litiaza vezicii biliare
Pietre la fiere sau litiaza veziculei biliare este o afecțiune relativ des întâlnită în gastroenterologie. Între 10 și 15% din populația adultă și preponderent femeile sunt diagnosticate de cele mai multe ori întâmplător cu această afecțiune.
Nu este o tragedie, până la urmă toți ne dorim o carieră (haha, glumiță 😀 ). Cu toate acestea, factorii incriminați de apariția unor pietre la fiere sunt predispoziție genetică, obezitatea, vârsta, hiperlipoproteinemiile, diabetul zaharat de tip II.
De ce apar aceste pietre la fiere?
Una dintre multele funcții ale ficatului este aceea de a secreta bilă, o substanță lichidă, gălbuie. Aceasta se secretă continuu în jur de 600 – 1.000 ml/zi, iar excesul este depozitat în vezica biliară, adică în acel săculeț verde atașat de ficat. Acest lichid are două roluri super importante.
În primul rând, ajută la digerarea și absorbția lipidelor prin acizii biliari. Aceștia emulsionează lipidele ingerate din alimente în particule mai mici și le pregătește pentru ”următoarea stație”, cea a sucurilor pancreatice. Apoi, ajută absorbția prin mucoasa intestinală a produșilor finali de digestie lipidică.
În al doilea rând, bila ajută la eliminarea prin tubul digestiv a unor produși reziduali importanți din sânge. Printre aceștia se regăseșe și bilirubina (rezultată din degradarea celulelor sanguine roșii, mai exact a hemoglobinei din ele) și excesul de colesterol. Bilirubina îi și dă bilei culoarea galbenă 🙂 .
Mbun. Atunci când apar pietre la fiere, concentrația bilei își pierde echilibrul. Tocmai pentru că prin bilă se elimină colestrol (adică ”untura” corpului), pentru un transport și o eliminare corespunzătoare, are nevoie de acizii biliari și lecitină care să-l solubilizeze. Dacă există un exces de colesterol sau prea puțini acizi biliari, cel dintâi va precipita și se va depune în vezica biliară, iar în timp se vor forma pietrele.
Un alt factor de formare a acestora, este staza biliară. Prin aceasta se înțelege că sucul biliar nu ajunge în duoden și practic stagnează în vezică. Sarcina și obezitatea sunt printre cele mai bune exemple. Există mai multe tipuri de calculi, adică de pietre, dar cele formate din coesterol sunt cele mai frecvente.
Ce să fac dacă le am?
Depinde. Există mulți pacienți care duc o viață liniștită cu un sac de pietre după ei și nici măcar nu au habar. De cele mai multe ori, pietrele acestea nărăvașe sunt descoperite din întâmplare.
Există și excepțiile. Pot apărea simptome de dispepsie, adică digestie îngreunată, balonare, uneori apare și colica biliară. Aceasta este o durere localizată în dreapta, subcostal (hipocondru drept) sau în coșul pieptului (epigastru), poate fi intensă sau chiar violentă. Uneori apar grețuri și vărsături.
Studii prospective au arătat că aproximativ 20% din litiazele biliare asimptomatice prezintă simptome de-a lungul vieții. Evoluția litiazei este imprevizibilă și, deși poate rămâne fără simptome toată viața, uneori ”pietrele o iau la vale” 😛 .
Sigur că există și complicații precum hidropsul vezicular, colecistita acută, migrarea calculilor, pancreatită acută biliară, dar cel mai bine discuți cu un medic gastroenterolog. Recomandarea de astăzi este Dr. GuNa Jeet Gohain, medic specialist gastroenterolog.
Sper că a fost de folos 🙂 Să ne recitim cu bine!
Cronica de sănătate este o rubrică susținută de Clinicile Medici’s.
