Cum scapi de “m-am blocat și nu mai pot să scriu?”

Mi se întâmplă uneori să am o idee care în mintea mea pare genială. Deschid telefonul, laptopul sau agenda – depinde ce am la îndemână și o notez. Recitind textul scris, îmi dau seama că e o mare mizerie.

Mă scuzați dacă folosesc un termen vulgar, dar sunt cel mai mare critic al meu. Dacă îmi scapă uneori o litera sau încurc ordinea lor din viteză tastaturii, când vine vorba de cuvinte și sensul pe care îl capătă acestea, ei bine… aici e cu totul altă poveste.

Și uite așa, nu pot să scriu azi, nu pot să scriu mâine și de câteva săptămâni încoace nu mă pot adună să scriu ceva care să treacă de filtru. Am zeci de texte în draft și nici unul nu este suficient de bun. Ba nu transmite ce îmi propusesem, ba e prea lung, ba e prea scurt, ba nu e suficient documentat.

În cei aproape 7 ani de când scriu pe blog, am încercat de fiecare dată să fur meserie de la cei care m-au inspirat.

Nu am nici o școală într-ale scriituri și nici măcar nu știu dacă scriu bine. Cert este că nu de puține ori mi s-a întâmplat să fiu pur și simplu blocoata. Să mă pun în față instrumentului de scris și să nu pot scrie deși am o anumită tema.

Lucrurile s-au agravat când am început să scriu texte tehnice și să mă concrentrez pe ele. Creativitatea parcă s-a prelins între cuvinte și explicații, lăsând locul unui vid care mă sâcâie.

E că o senzație de sufocare. Simți că ai nevoie de aer, dar plămânii tăi refuză să functionzeze. Pentru cei care nu scriu de obicei, poate aceste rânduri par mofturi de leneșă. Eh, cum să nu poți să scrii.. doar îți place și vine natural. Nu e că și cum m-aș pune eu să scriu, ar spune o prietenă.

Well honey, oricât exercițiu și oricâtă muncă ai depunde, dacă nu e acel flow care să aștearnă lin cuvintele, nu faci nimic. În cel mai bun caz produci un text tras de par, bătut cu ciomagul, machiat strident și îmbrăcat într-o rochie de bal. Adică un fel de Chucky din cuvinte.

Și întrebarea mea vine în cel mai firesc mod posibil – stimați creatori de conținut format din cuvinte, cum treceți peste impas? Cum faceți să depășiți acel moment de sufocare? 

Am încercat 3 tehnici despre care am auzit la alții. Cum ziceam, fur meserie. 

Unu. Nu scrie. 

În primul rând, când ai un blocaj pur și simplu nu scrii. Te duci și te plimbi, bei o cafea, usurezi sufletul și golești mintea. Cu gândurile puse în ordine, descărcarea de emoții și un strop de odihnă, acel flow ar trebui să vină negreșit.

Pentru mine funcționează de fiecare dată. Din păcate, unele pauze sunt atât de lungi încât îmi uit ideea pentru că, ce să vezi, viață nu se rezumă doar în jurul blogului.

Doi. Fă scheme.

O altă idee este să creezi scheme. Am încercat-o și pe asta. Efectiv pe o foaie goală de hârtie, te pui și îți notezi cuvinte cheie pe care vrei să le legi în cuvinte care nu vor să iasă. Așa păstrezi ideea, iar când se realineaza planetele, voila, ai ideea și pe urmă ai și textul.

Trei. Dansează.

Serios. Pentru mine a funcționat de câteva ori. Îmi amintesc că aveam de terminat un interviu și nu mai aveam idei. Mi se părea că textul este slab, că nu am pus întrebările potrivite, că răspunsurile sunt deloc interesante.

Așa că am dat drumul la muzică în căști și am dansat câteva melodii. “Am pus sângele în mișcare”, mi s-a oxigenat creierul și am reluat muncă fără prea mari dureri de inspirație.

Alte idei sunt binevenite, dar vă rog să nu mă trimiteți la sala sau în vacanțe scumpe. La sala nu îmi place, iar de vacanțe exotice (încă) nu am suficienți bani.