Clătite pe-nserat

O poveste la cald cu prea mult zahăr. Așadar, după o zi de leneveală cruntă și o durere de cap de la prea mult Game of Thrones – m-a prins și pe mine. Rău de tot. – am decis să intru și să văd ce mai face lume virtuală. Și dau în jos pe cronologie și văd fiica unei vecine care făcea clătite. Pam-pam.  Pun pariu că nu veți ghici cui i s-a făcut o poftă de nepotolit de la sine.

Așadar, am decis să caut rețeta pe net. Eu-s adepta rețetelor, deși multă lume face diverse mâncăruri din ochi, cum se spune. Am dat iama pe google, am căutat ce mi-am propus și m-am dus la magazin să cumpăr lapte și ulei că doar cum poți să faci bunătate de clătite fără cele de bază.

Am amestecat făina cu ouăle, lapte, puțină apă minerală, un praf de sare, o linguriță de zahăr, un pic de ulei – ce din ochi am scris rețeta și m-am pus pe copt. Tragedia a fost că am pus prea mult zahăr în aluat, pentru că ale mele clătite se tot rupeau. Ce să fac, mă tot gândeam. Soluția cea mai simplă a fost să-mi chem super-eroul și să mă ajute. Da, ați ghicit, am chemat-o pe mama care a dres aluatul, iar eu am putut coace mai departe.

La final, m-am înfruptat cu 3 clătite cu nutella, banane și biscuiți – oh, cât am poftit eu la clătitele alea. Nu vă las poză, nu de alta, dar poate că apucă și pe voi poftele la ore din astea ”magice”.

În altă ordine de idei, vă invit să citiți acest articol al Cameliei Croitor legat de cardurile Allegria VIP Card și vă invit să vă alăturați ei, dacă ați trecut printr-o situație similară.

În rest, toate bune. Că sunt o pofticioasă știam. Oare ce voi face când voi fi însărcinată?