Despre alunițe și de ce e bine să le supraveghezi

Dacă tot am abordat luni tema despre protecția solară, zic să intrăm puțin mai adânc în dermatologie. Astăzi abordăm subiectul alunițe. Cu toții le avem – unii mai multe, alții mai puține.

Povesteam pe blog acum ceva ani despre cum mi-am scos o aluniță. Nu a fost mare scofală. Pentru că la nici 2 săptămâni după intervenție am mers la mare, în locul bulinei a rămas o cicatrice frumușică. În rest, toate bune și frumoase.

Alunița din genunchi nu punea probleme de natură malignă, dar era pur și simplu incomodă. Îi simțeam prezența când îmbrăcam sau dezbrăcam pantaloni, când eram cu genunchiul dezvelit, adică mai tot timpul. Dezvoltasem un fel de reflex de a o proteja și mintea mea era mereu pe fază când venea vorba de genunchiul stâng.

Alunițele sau în termeni medicali, nevii pigmentari, sunt o formațiuni tumorale benigne. Acestea se produc prin multiplicarea necontrolată și aberantă a melanocitelor.

Melanocitele sunt acele celulule care ne protejează pielea de expunerea la soare. Acestea produc pigmentul melanic care funționează ca un scut împotriva radiației UV. Practic, bronzul este exact acel pigment melanic sintetizat în cantitate mai mare de melanocite.

Imaginează-ți că sub piele există celule ca soldăței cu multe mânuțe. Celula produce pigmentul melanic, iar prin intermediul mânuțelor acest ajunge printre keratocite (celulele pielii).

Melanocitele nu iau naștere în piele, ci migrează din creasta neurală (un segment din embrion) în viața intraunterină și sunt dispuse uniform în piele. Cu toate acestea, există locuri în care melanocitele se grupează și formează nevii sau alunițele.

Când vorbim de alunițe, trebuie să luăm în considerare faptul că acestea au același proces de formare, deci ele seamnănă între ele. Fie că le moștenim sau că se dezvoltă după naștere, acestea sunt similare. Ceea ce le diferențiază sunt factorii externi.

Dacă ai multe alunițe, recomandarea medicului este să mergi la control dermatologic cel puțin o dată pe an pentru a le ține sub observație.

Faptul că ai alunițe nu este o tragedie. Așa cum am spus deja într-un articol recent, prevenția este mama tratamentului. Doamna dr. Carmen Voiculescu recomandă pacienților să vină de două ori pe an la consult.

Într-o lume ideală, pacienții ar înțelege că viața e mult mai simplă dacă te ferești de ce te poți feri. Hazardului n-ai cum să-i vi de hac oricum.

Cele mai importante caracteristici ale unei alunițe sunt gradul de asimetrie, dacă au sau nu bordură, culoarea, diametrul și evoluția. Nu intru în detalii (decât dacă vreți neapărat). Ideea este că poți urmări și tu o aluniță cu condiția să-i arunci un ochi din când în când. Cu sigurnață vei observa modificările – Doamne ferește să fie cazul!

Când vorbim de alunițe, cel mai tare ne temem de un melanom. Deși reprezintă 1% din cazul total de cancere la nivel mondial, este cu sigurnață cel mai mortal. Statisticile spun că în fiecare oră pe glob un om moare din cauza acestui cancer.

România are în fiecare an în medie 1.000 de pacienți nou diagnosticați. 20% dintre aceștia mor pentru că sunt diagnosticați prea târziu când deja există metastaze pe alte organe.

De ce ai risca așa ceva? Nu vreau să critic sau să cert pe nimeni. Cu toate acestea mă doare sufletul să văd cât de nesăbuiți sunt oamenii. Când soarele arde cel mai tare pe cer, oamenii fac plajă.

Mai rău, în loc să folosească protecție solară cu efecte dovedite (creme cu filtru mineral sau chimic), aceștia se îmbălsămează în ulei de măsline. În fine, sper doar ca hazardul să nu-i taxeze nici pe ei, nici pe copiii lor.

Ce putem face pentru a scădea riscul cancerului de piele

* Vizita la dermatolog

Acum, nu orice aluniță de poate transforma în melanom. Cel mai bine asupra acestui aspect te poate lămuri un dermatolog. Acesta îți va analiza alunițele cu dermatoscopul și va ști să te îndrume.

* Protecția solară

Așa cum am spus deja, protecția solară este sfântă. Acesta nu ar trebui folosită doar la plajă, ci și în viața de zi cu zi. Poate cel mai catchy lucru la aceste produse cu SPF, doamnelor, este faptul că încetinește îmbătrânirea (asta în cazul în care cancerul de piele nu vă înspăimântă).

* Evită expunerea la soare mai ales între 11:00 și 16:00

Personal, nu mă dau în vânt după statul cu burta la soare. Prefer umbra și o carte bună când sunt pe plajă. Nu pot să vă mint – iubesc să mă bălăcesc în mare, dar când soarele devine prea puternic, nici în apă nu mai îmi vine să merg.

Prietenii mei râd de mine și zic că aș putea face reclamă la telemea. Nu-mi pasă – toată brânza să vină la mine. Îmi place pielea mea albă și chiar nu simt nevoia să-mi activez melanocitele mai ales după ce am început să cercetez mai în detaliu acest subiect.

Dacă aveți întrebări pe acest subiect, nu ezitați să-mi scrieți. Dacă nu știu să răspund, promit să întreb mai departe și să revin cu un răspuns pertinent și avizat.

Până data viitoare, să ne recitim cu bine! 🙂

Cronica de sănătate este o rubrică susținută de Clinicile Medici’s.